Un adevarat razboi a izbucnit zilele trecute intre un grup de banci mari din Romania si Banca Nationala, fapt care a declansat o criza atat de grava incat guvernatorul Mugur Isarescu a fost nevoit sa treaca la amenintari extreme, spunand ca-i va demite pe acei bancheri care au creat panica in piata.rnrnPanica a fost reprezentata de cresterea dobanzilor la lei pe piata interbancara la niveluri foarte mari, ce depaseau 100%, ca rezultat al unor operatiuni speculative pe cursul valutar realizate de banci straine. Faptul a fost confirmat, de altfel, de Mugur Isarescu, cu ocazia unei conferinte de presa sustinuta luni la sediul BNR. Atunci, guvernatorul s-a aratat satisfacut ca BNR le-a dat o lectie speculatorilor, prin crearea unei foame de bani in piata, adica o lipsa de lei, astfel incat speculatorii, care au mizat pe o depreciere a leului, nu au mai gasit bani pentru a-si refinanta pozitiile speculative. Astfel, ei au fost nevoiti sa cumpere lei cu dobanzi foarte mari. Fapt speculat de bancile romanesti care aveau lichiditati si care au incasat astfel castiguri destul de mari.rnrnNumai ca foamea de lei si dobanzile mari au ars nu doar speculatorii, ci si clientii bancilor care au dobanzi indexate la dobanda de referinta ROBOR, aceasta ajungand la niveluri medii de peste 40% pe an. Situatia a fost anticipata de Isarescu, acesta avertizand inca de luni bancile sa nu transfere clientilor dobanzile mari, pentru ca este vorba de un moment de conjuctura, iar riscul este sa-si piarda clientii.rnrnIsarescu si-a exprimat convingerea ca dobanzile mari vor reveni la normal in urmatoarea perioada si a precizat ca bancile in criza de lichiditati se pot finanta de la BNR, prin facilitatea Lombard, cu dobanda de 14,25% pe an.rnrnNumai ca pe parcursul ultimelor zile situatia nu s-a imbunatatit, iar dobanzile au ramas la niveluri mari. Mai mult, tot mai multe banci au trecut la majorari substantiale de dobanzi, provocand un val de revolta din partea clientilor, ceea ce nu poate fi pe placul BNR.rnrnIn aceasta situatie, reprezentantii BNR au trecut la amenintari foarte dure si au acuzat trei mari banci, fara sa le nominalizeze, de faptul ca au incercat sa acrediteze ideea unei crize de lichiditate pe piata prin cresterea foarte mare a dobanzilor, cu toate ca, in opinia lui Mugur Isarescu, pe piata nu exista o criza de lichiditate si nici o banca nu are probleme de solvabilitate. rnrnConform datelor Reuters, cele trei banci cu dobanzi mari au fost de fapt patru: RBS, Bancpost, ING si UniCredit, care a practicat dobanzi ROBOR in jur de 80-90%, duble fata de media pietei, de 40%.rnrnDe ce sa fi facut acest lucru cele trei banci acuzate? Mugur Isarescu: Se incearca acoperirea pierderilor inregistrate prin atacul speculativ esuat asupra leului. Cele trei banci acuzate au cotat dobanda la leu la niveluri mult mai mari decat restul pietei. rnBNR a solicitat cotatii de dobanda celor 10 banci incluse in calculul dobanzii de refeinta ROBID-ROBOR si a descoperit ca un grup de sapte banci aveau cotatii de 14-38%, in timp ce doar trei cotau intre 14 si 99%.rnrnCe au facut ele? Au atras lei la dobanda medie a pietei, de 40%, si le-au plasat la rate de 60-100%. Cu toate ca aveau posibilitatea sa atraga lei de la BNR la dobanda de 14,25%, ceea ce nu au facut, preferand sa speculeze dobanzile mari.rnrn”Daca ai acces la 14,25%, care este motivul pentru care impingi dobanda la 40 – 60%? Daca nu-si faceau rezerva minima obligatorie ii penalizam cu o dobanda de 20,5% si nu era nicio problema”, a mentionat guvernatorul. De ce nu au apelat bancile al creditul Lombard? “I-am chemat la BNR si am cerut explicatii de ce nu au inchis pozitiile pe lei si de ce nu au accesat facilitatile de finantare ale BNR”, a mentionat Isarescu. “Ei ne-au spus ca le-a fost rusine sa vina la Lombard, la 14,25%, dar, in schimb, ridicau dobanzile pe piata la niveluri de trei – patru ori mai mari”, precizeaza Isarescu.rn”Dorinta lor de a obtine profit plasand la 99% a depasit riscul asumat, ceea ce este o problema”, a afirmat Nicolae Cinteza, seful supravegherii de la BNR.rnrn”Este de neinteles ceea ce fac ei. S-a esuat pe un atac pe leu in mod evident si se incearca mascarea acestor pierderi pe imaginea unei crize de lichiditate care nu exista”, a adaugat el. “Crearea unei panici este rea-vointa … Compromit o piata si un sistem”, a spus Isarescu, citat de Ziarul Financiar.rnrnNu este clar insa daca bancile romanesti acuzate de Isarescu au avut pierderi dupa ce au speculat cursul valutar sau doar incearca sa faca profituri cat mai mari speculand in prezent pierderile bancilor straine care au atacat masiv leul.rnrnPotivit analistilor, bancile straine si-au deschis pozitii pe leu foarte mari, cu alte cuvinte au cumparat foarte multi lei, mizand pe o depreciere abrupta a monedei nationale si astfel obtinerea unor castiguri foarte mari. rnrnNumai ca BNR a intervenit direct pe piata, atragand la randul sau lei si apreciind leul. In aceasta situatie s-a produs o lipsa de lichiditati pe piata si astfel bancile straine nu au reusit sa-si inchida pozitiile, mai exact nu au mai reusit sa-si finanteze pozitiile deschise prin intermediul bancilor romanesti. rnrnLa randul lor, si acestea au ramas cu pozitiile deschise, insa bancile nu a apelat la creditul Lombard de la BNR ci au preferat sa atraga lei la dobanzi mari si sa-i plaseze la dobanzi si mai mari.rnrnDeocamdata, vocea bancilor nu s-a facut auzita, bancherii preferand sa incaseze mai intai pumnii guvernatorului Isarescu.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon
Băncile își exprimă convingerea că nu vor fi amendate de Consiliul Concurenței privind ROBOR