Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a rămas negativ (-0,91%) iar tendința de revenire s-a inversat sub efectul pieței externe, potrivit datelor publicate de INS.
Reamintim că IPPI a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul a doar cinci luni, de la +4,72% în ianuarie 2020 până la -2,01% în mai 2020, pentru a reveni treptat până la -0,66% în august a.c.. Nivelul încasărilor bugetare a avut de suferit, deoarece facturile emise au avut o valoare ceva mai mică pentru aceleași produse.
Prețurile mai reduse se adaugă problemei volumului realizat față de aceeași perioadă din anii anteriori. Revenirea în expresie fizică a producției la nivelul din 2018 ar urma să se producă de-abia în 2022, dată fiind scăderea deja consemnată în 2019, înainte să intre în acțiune influența nefastă a epidemiei de Covid19.
Această ajustare, cu trecerea în teritoriul negativ pe T2 și T3 din 2020 a „inflației industriale”, a fost localizată inițial într-un șoc pe piața externă, însoțit de o „armonizare” pe piața internă.
Începând cu luna iulie, raportul dintre evoluția prețurilor la intern și la extern se inversase, cu o scădere tot mai mică a acestora din urmă. Ceea ce a făcut din piața externă un factor major de acțiune în sensul revenirii prețurilor spre teritoriul pozitiv până în august 2020.
Primele semne ale celui de-al doilea val al pandemiei au indus din nou spre finele trimestrului trei o scădere a prețurilor producției industriale, venită tot dinspre piața externă.
Propagarea în economie și efectul asupra indicilor de prețuri se vor vedea mai bine în perioada următoare. Transmiterea influențelor, decalată în timp cu câteva luni, a contribuit la o ușoară scădere a indicelui prețurilor de consum sub proiecția de la începutul anului. Statistic, diminuarea deflatorului PIB ar fi favorabilă pentru limitarea contracției economice calculată pentru 2020 în termeni reali.
Pe marile grupe industriale, reducerea prețurilor s-a concentrat exclusiv pe segmentul industriei energetice. Ceea ce ajută pentru moment la revenirea activității productive și la acomodarea cu un nivel mai scăzut al veniturilor, în urma problemelor inerente cu locurile de muncă, după restrângerea volumului de activitate în servicii. Indicele anual de creștere din industria energetică s-a situat la o valoare foarte scăzută (-11,53% față de aceeași lună din 2019 și similară cu cea din luna precedentă, +0,09%).
[1]
Industria bunurilor intermediare, utilizate pe lanțurile de producție pentru obținerea produselor finite, a stagnat la nivelul prețurilor (+0,16%). Ceea ce nu ne avantajează din poziția de furnizori integrați în lanțuri de producție ale marilor concerne, deoarece pe alte segmente ale producției de bunuri valorile au fost semnificativ mai mari.
Practic, contrar tendinței generale care arată o creștere generalizată de prețuri, rezultă un indice al prețurilor industriale negativ doar prin controlul strict al costurilor cu subansamblele și ieftinirea energiei (-11,53%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025