Sinteza proiectului de buget pentru anul 2018 publicata de Ministerul Finantelor

Ministerul Finanțelor Publice anunta intr-un comunicat ca a publicat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Acesta poate fi consultat aici.

Sinteza proiectului de buget pentru anul 2018

BUGET 2018

INDICATORI MACROECONOMICI AI CONSTRUCȚIEI BUGETARE

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI

PIB – 907.852 milioane lei

Creștere economică 5,5 %

Inflația medie anuală 3,1 %

Curs mediu 4.55 lei/euro

Șomeri 351.000 (număr total persoane)

Câștig salarial mediu net 2.614 lei lunar
 

În anul 2018 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Datoria publică

În anul 2016, România se situa pe locul 5 printre statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, cu o valoare a datoriei publice în PIB de 37,6%, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivelul zonei Euro (88,9% din PIB) și Uniunii Europene (83,2% din PIB ). Pe termen mediu (2018 – 2021), se va situa sub 40,0% din PIB.

Principalele obiective ale bugetului pe anul 2018 au fost:

Susținerea mediului de afaceri – adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală cu scopul de a stimula creșterea economică.

– reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%;

– reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total, cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuții plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%.

– simplificarea fiscalității prin reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă;

– în cursul anului 2017 a fost introdus un mecanism îmbunătățit de colectare a TVA (split payment), care va reduce evaziunea la TVA declarată și neplătită în prezent;

Sprijinirea sectorului IMM – sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va beneficia din partea statului de finanțarea unor programe precum:

– programe care cumulează o serie de scheme privind ajutorul de stat, privind asigurarea dezvoltării economice durabile și sprijinirea investițiilor cu impact major in economie;

– programul Start-up Nation, program de încurajare şi de stimulare a înființării şi dezvoltării IMM-urilor;

– programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români.

Susținerea investițiilor publice – în anul 2018 cheltuielile destinate investițiilor însumează 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei, în anul 2021 estimarea se situează la 54,4 miliarde lei și o pondere în PIB de 4,8% din PIB, înregistrându-se o creștere de 0,6 puncte procentuale față de anul 2018.

Vor fi avute în vedere:

– consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură:

– Master Planul General de Transport, inclusiv prin asigurarea premiselor necesare creșterii absorbției fondurilor europene disponibile pentru sectorul de transport şi eficientizarea investițiilor în infrastructură;

În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii pe toate modurile de transport, FESI sprijină investițiile destinate construirii/modernizării rețelelor TEN-T rutiere şi feroviare, precum şi dezvoltării unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient.

– creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale şi de coeziune – În exercițiul financiar 2014-2020 alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună şi Politica Maritimă Integrată, ceea ce reprezintă o soluție pentru stimularea economiei, mai ales în contextul constrângerilor impuse de noul pact fiscal.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3 % din PIB.

Politica de cheltuieli vizează, în principal, următoarele măsuri:

– Asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public;

– Orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură și dezvoltarea rurală, energia și tehnologia avansată;

– Reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale, la investiții cofinanțate din fonduri europene. Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei de absorbție;

– Continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2018-2020, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creșterii economice şi asigurării stabilității macroeconomice;

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:

– Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistenta sociala, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;

– Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei fata de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

– Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează in anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);

– Cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 – 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 13 miliarde lei față de anul 2017.

– Politica de deficit bugetar continua să susțină în mod direct creșterea economică, în marja permisă de Tratatul de la Maastricht, respectiv un deficit bugetar ESA de sub 3% din PIB.

Coordonate ale cadrului general extern şi intern al politicii fiscal bugetare în 2018

Zona Euro: Continuarea creșterii economice într-un context politic în schimbare. Economia zonei euro este pe cale să crească în acest an în ritmul cel mai rapid din ultimul deceniu, cu o previziune de creștere a PIB-ului real de 2,2 %. Economia UE în ansamblu urmează, de asemenea, să depășească așteptările, cu o creștere solidă de 2,3 % în acest an. Potrivit previziunilor de toamnă, Comisia Europeană se așteaptă la o creștere economică ce urmează să se mențină atât în zona euro, cât și în UE, la 2,1 % în 2018 și la 1,9 % în 2019;

Șomajul continuă să scadă. Este de așteptat ca în acest an șomajul în zona euro să ajungă la o medie de 9,1 %, cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent, întrucât numărul total de angajați atinge un nivel record. În următorii doi ani rata somajului urmează să scadă în continuare până la 8,5 % în 2018 și 7,9 % în 2019. Rata șomajului în Uniunea Europeană este estimată la 7,8 % în acest an, 7,3 % în 2018 și 7,0 % în 2019;

Finanțele publice profită de îmbunătățirea condițiilor ciclice. Se preconizează că finanțele publice din zona euro se vor îmbunătăți mai mult decât era de așteptat în primăvară, îndeosebi mulțumită relansării creșterii economice;

Indicatori bugetari – comparație cu alte state ale Uniunii Europene

În anul 2016, Luxemburgul, Malta, Suedia, Germania, Cehia, Grecia, Cipru, Olanda si Lituania au înregistrat un excedent, în timp ce Letonia și Bulgaria au înregistrat echilibru bugetar;

Cele mai mici deficite au fost înregistrate de Estonia, Danemarca, Irlanda și Croația;

Trei state au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, respectiv Spania și Franța (depășire), România (3%).

Evoluții și tendințe macroeconomice interne 2017

Creşterea economică în semestrul I din 2017 a fost de 5,9%

În semestrul I 2017, economia românească a înregistrat o dinamică accelerată, respectiv o creștere a produsului intern brut de 5,9% față de semestrul I 2016, creșterea fiind cea mai mare după 2010. Performanța a fost realizată ca urmare a unor dinamici dintre cele mai mari din UE în trimestrul I (5,7%) şi trimestrul II (6,1%) față de trimestrele corespunzătoare din 2016.

Creşterea economică pe întregul an va fi de 6,1%

Realizările sectoriale disponibile până în prezent, susţin o creştere economică sustenabilă în anul 2017, cifrele confirmând şi chiar depăşind estimările oficiale, ceea ce argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice în 2017 de cel puțin 6,1%. 

Proiecția veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2018-2021 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referință, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală, dar și ca procent în PIB. Astfel, în anul 2018 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 287,5 miliarde lei (31,7% din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2020 la 336,1 miliarde lei (32% din PIB), și la 358,9 miliarde lei în anul 2021, respectiv o creștere nominală de 71,4 miliarde lei față de anul 2018.

BUGETUL pentru anul 2018 – sumele destinate pentru fiecare instituție

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE – 18.164,9 milioane lei (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE – 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL TRANSPORTURILOR – 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE – 8.354,4 milioane lei (majorare cu 19,7% față de anul 2017);

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII – 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).
Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 – (majorare de 15,5%);

MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial;

MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE – 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE – 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

SUME PENTRU ALTE MINISTERE:

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
buget – 23.522,1 milioane lei
majorare – 23,6%

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
buget – 15.311,9 milioane lei
majorare – 20,7%

MISTERUL JUSTIȚIEI
buget – 3.750,6 milioane lei
scădere – 0,8%

MINISTERUL PUBLIC
buget – 1.234,7 milioane lei
majorare – 0,23%

MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI
buget – 517,3 milioane lei
majorare – 15,3%

MINISTERUL MEDIULUI
buget – 444,9 milioane lei
scădere – 5,4%

MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE
buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale “Poșta Română” – S.A.

MINISTERUL ECONOMIEI
buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia.
majorare – 104,9%

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
buget – 4.569,4 milioane lei
majorare – 25,5%

MINISTERUL FINANȚELOR  – ACȚIUNI GENERALE
buget – 21.595,6 milioane lei
majorare – 1,2%

MINISTERUL ENERGIEI
buget – 583,3 milioane lei
scădere – 36,0%

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI
buget – 1.336,3 milioane lei
majorare – 24,8%

MINISTERUL TURISMULUI
buget –63,4 milioane lei
majorare – 39,8%

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT
buget – 1.237,1 milioane lei
majorare – 32,4%

MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
buget –1.652,7 milioane lei
majorare – 13,6%

MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR
buget –438,9 milioane lei
majorare – 26,8%

MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL
buget – 8,9 milioane lei
majorare – 16,8%

MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL
buget – 7,3 milioane lei
scădere – 0,7%

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI
buget –25,4 milioane lei
majorare – 44,6%

SUME PENTRU ALTE INSTITUȚII:

ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ
buget – 57,6 milioane lei
majorare – 20,7%

SENAT
buget – 196,0 milioane lei
majorare – 30,3%

CAMERA DEPUTAȚILOR
buget – 436,2 milioane lei
majorare – 30,6%

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
buget – 128,3 milioane lei
majorare – 9,0%

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
buget – 24,4 milioane lei
majorare – 15,8%

CONSILIUL LEGISLATIV
buget – 9,4 milioane lei
majorare – 4,3%

CURTEA DE CONTURI
buget – 330,1 milioane lei
majorare – 23,8%

CONSILIUL CONCURENȚEI
buget – 58,1 milioane lei
majorare – 13,0%

AVOCATUL POPORULUI
buget – 19,7 milioane lei
majorare – 35,8%

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII
buget – 16,6 milioane lei
majorare – 5,1%

CONSILIUL NAȚIONAL al AUDIOVIZUALULUI
buget – 11,2 milioane lei
majorare – 18,2%

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE
buget – 21,6 milioane lei
scădere – 4,2%

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII
buget – 2.306,3 milioane lei
majorare – 13,2%

SERVICIUL DE INFORMAȚII EXTERNE
buget – 290,1 milioane lei
majorare – 15,9%

SERVICIUL DE PROTECȚIE ȘI PAZĂ
buget – 195,1 milioane lei
majorare – 19,35%

SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE
buget – 332,6 milioane lei
majorare – 21,9%

ACADEMIA ROMÂNĂ
buget – 415,4 milioane lei
majorare – 3,2%

AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
buget – 694,8 milioane lei
majorare – 4,0%

Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989
buget –2,8 milioane lei
scădere – 1,8%

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
buget –16,3 milioane lei
majorare – 20,0%
Oficiul registrului național al informațiilor secrete de stat
buget –9,9 milioane lei
scădere – 0,2%
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
buget – 6,3 milioane lei
majorare – 7,9%
Agenția Națională de Presă AGERPRES
buget –23,5 milioane lei
majorare – 7,1%

Institutul Cultural Român
buget –42,2 milioane lei
majorare – 33,0%
Societatea Română de Radiodifuziune
buget –370,0 milioane lei
majorare – 7,9%

Societatea Română de Televiziune
buget – 440,0 milioane lei
scădere – 53,9%
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
buget – 150,0 milioane lei
majorare – 6,6%
Autoritatea Electorală Permanentă
buget –100,7 milioane lei
scădere – 16,3%
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
buget –6,4 milioane lei
majorare – 46,8%
Consiliul Economic și Social
buget –8,5 milioane lei
majorare – 34,3%
Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor
buget –11,8 milioane lei
majorare – 4,5%
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
buget –17,6 milioane lei
majorare – 3,5%
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților
buget –21,4 milioane lei
scădere – 37,9%

Academia Oamenilor de Știință din România
buget –10,0 milioane lei
majorare – 20,1%
Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției
buget –2,1 milioane lei
majorare – 112%

Biroul de presă