Scădere conjuncturală a inflației, in octombrie 2022. Alimentele au dat trei cincimi din avansul lunar al prețurilor

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2022-11-11 16:32 Ultima actualizare: 2022-11-11 16:32

Creșterea anuală a prețurilor s-a redus în octombrie 2022 la 15,32% (exact nivelul din august), față de 15,88% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS.

Este prima scădere a acestui indicator critic dar ea a fost favorizată conjunctural de efectul de bază (+1,78% în octombrie 2021). Inflația lunară a fost de 1,28%, doar marginal sub cea din septembrie a.c..

Inflaţia MEDIE anuală a urcat la 12,4% pe metodologia națională. Pe calculul armonizat la nivel internațional, inflația MEDIE anuală IAPC a fost de numai 10,8% iar majorarea prețurilor față de aceeași lună din anul precedent, comunicată la Eurostat, s-a situat la 13,5%, semnificativ sub valoarea de 15,3% stabilită pe metodologia internă.

Prețurile produselor alimentare au crescut în octombrie cu 2,29% (peste 20% pe ultimele 12 luni și aproape 19% față de finalul anului anterior) și au determinat trei cincimi din majorarea indicelui de prețuri la consumator. Alimentele de bază s-au scumpit pe toată linia cu excepția uleiului comestibil (-0,03%, de fapt o stabiulizare după avansul anual de peste 43%).

Valori mai semnificative s-au înregistrat la ouă (+6,62%), legume și conserve de legume (+5,54%, cu cartofii la aproape 8% lunar și peste 40% anual), zahăr și produse zaharoase (+3,97%), lapte și produse lactate (+2,80%), fructe și conserve din fructe (+2,55%), produse de morărit și panificație (+2,02%) și carne și preparate din carne (+1,11%).

[1]

Pe segmentul de produse nealimentare, indicele total a fost de 0,80%, valoare atenuată de ieftinirea combustibililor (-1,06%) dar alimentată de scumpirea energiei electrice, teoretic plafonate (+1,63%). De remarcat că s-au pus mai serios în mișcare prețurile la încălțăminte (+2,09%) și îmbrăcăminte (+1,42%), precum și avansul consemnat de autoturisme (+2,08%).

La servicii, s-a consemnat o majorare de 0,70%, cu valori mai importante la reparații auto (+1,48%), restaurante (+1,03%), îngrijire medicală, igienă și cosmetică (ambele cu +0,98%), chirii (+0,77%) și apă, canal, salubritate (+0,60% lunar dar aproape 22% în ultimele 12 luni).

Deși serviciile de telefonie au consemnat un avans lunar de 0,43%, au rămas mai ieftine cu 0,76% decât în aceeași lună a anului precedent (singura ieftinire din grupă), evoluție în care stabilitatea cursului de schimb leu/euro a fost determinantă.

Inflația de bază a continuat să crească

Valoarea indicatorului CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare, a urcat la cea mai mare valoare din ultimele șase luni (+1,49%), în contextul deciziilor succesive de majorare moderată (și temporizată în context regional) a dobânzii de politică monetară luate de BNR, care a urmărit să lase un anumit spațiu cât mai extins în timp pentru creșterea economică.

[2]

Prețurile industriale, situate cu avansul anual la circa 47% (63% la intern), vor continua transmiterea parțială (însă fermă) spre coșul de consum în lunile care urmează. De reținut, efectul de bază va fi total nefavorabil în noiembrie pentru limitarea indicelui anual de inflație (0% în noiembrie 2021) iar situația se va inversa de-abia în ianuarie, februarie și, mai ales, în aprilie 2023 (3,74% în aprilie 2022).

Inflația va rămâne relativ ridicată până la finalul anului 2022, scăderea semnificativă din prima parte a anului 2023 a devenit discutabilă, în pofida păstrării pe timp mai îndelungat plafonării prețurilor la curent electric și gaze. Revenirea la valori cu o singură cifră a fost amânată în estimări din partea a doua a anului viitor spre începutul lui 2024, prognoza urmând a fi anunțată.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Guvernul renunță la Mastercard pentru portofelul digital

Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii

Salariul minim net pe economie crește la 2.699 lei din luna iulie 2026

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii

Toate platformele cripto sunt obligate să raporteze anual tranzacțiile la ANAF

Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii

Mobilizare pentru implementarea proiectelor din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii