Creșterea economică pe 2021, a fost recalculată de INS la 5,9% în prima variantă provizorie, peste nivelul anunțat inițial, de +5,6%.
Totuși, valoarea nominală reieşită din calcul pentru ansamblul anului trecut a fost de 1.179,4 milioane lei, cu 10,9 miliarde lei sub valoarea prezentată în prognoza de toamnă. Rezultatul este echivalent cu 239,7 miliarde euro, la cursul de schimb mediu anual (4,9204 lei/euro).
Conform datelor ajustate sezonier, scăderea rezultatului economic trimestrial, survenită după impactul Covid în T2 2020, a fost recuperată până în T2 2022. Din păcate, în trimestrul următor s-a ajuns la o încetinire vizibilă (+0,4%) pentru ca, pe final de an, să fie consemnată prima scădere (altminteri, marginală, de -0,1%).
Seria brută obținută prin raportarea la același trimestru al anului precedent, din care rezultă evoluția PIB de la un an la altul, indică păstrarea unei creșteri față de același trimestru din anul precedent la nivelul de 2,4%. Totuși, trebuie remarcat că efectul de bază va deveni defavorabil pentru 2022, tocmai în baza revenirii robuste, mai ales în prima parte a anului trecut.
[1]
Față de anul de referinţă 2014 (când s-a reușit refacerea nivelului real din 2008), PIB-ul României a avansat în termeni reali cu 28,4%, potrivit seriei statistice recalculate de INS .
Traversarea epidemiei de Covid manifestate începând din anul 2020 cu afectarea producției și consumului, ne-a adus în 2021 la aproape 2% peste rezultatul din 2019 în termeni reali.
[2]
Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, comerțul (+9,5% în volum și +1,7 puncte procentuale ca efect) a ocupat prima poziție. El a fost urmat, de industrie (+5%, respectiv +1 pp) și de sectorul IT (avans de 13,4%, cu o influență de +0,8 pp). Deși cu rezultat similar (+13,4%), agricultura a adus doar o jumătate de punct procentual, din cauza ponderii mai mici în rezultatul final.
[3]
În fine, pe fondul creșterii economice bune, sunt de semnalat evoluțiile negative manifestate pe segmentele de construcții (-1,8%, departe de așteptările din primăvara anului trecut, respectiv +6,7% conform prognozei oficiale) și pe partea de intermedieri financiare (-2,3%, cea mai mare scădere în volum și fără contribuție la avansul PIB pe 2021), în pofida unor profituri record.
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații