Economistii Bancii Transilvania considera ca economia a depasit punctul critic al socului indus de incidenta crizei sanitare si se afla la inceputul unui nou ciclu economic, aspect semnalat de evolutiile macro-financiare recente, conform unei analize in care se mai arata:
Prognozele actualizate indica perspectiva cresterii PIB-ului cu un ritm mediu anual de 2.5% in perioada 2020-2022, scenariu in care ajustarea din acest an (determinata de incidenta pandemiei si consecintele acestui soc fara precedent) va fi contrabalansata de redinamizarea din 2021 si 2022 (sustinuta de perspectivele de politica economica din Uniunea Europeana si din Romania).
• Estimarile preliminare indica redinamizarea economiei Romaniei in T3: avans trimestrial de 5.6% In dinamica an/an PIB-ul a scazut cu 6% in T3 si cu 5.1% la noua luni din 2020, pe fondul incidentei pandemiei si consecintelor acestui soc.
• Prognozam cresterea investitiilor productive cu o dinamica medie anuala de 5.8% in perioada 2020-2022, evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare, implementarea programelor Next Generation si cadrului financiar multianual 2021-2027 si potentialul de dezvoltare a infrastructurii critice. Majorarea investitiilor productive in S1 si cresterea cheltuielilor de capital ale statului cu 26.8% an/an la 10 luni exprima premise favorabile pentru climatul investitional pe termen scurt.
• In sfera economiei financiare continuam sa previzionam o convergenta a costurilor de finantare spre nivelurile din Zona Euro si o apreciere graduala a EUR/RON.
• Consideram ca factorii de risc la adresa economiei Romaniei in trimestrele urmatoare sunt: evolutiile macro-financiare mondiale si europene (inclusiv Brexit); dinamica crizei sanitare; contextul electoral si incertitudinea determinata de decizia cu privire la politica fiscal-bugetara si politica de venituri; tensiunile geo-politice.
Economia mondiala a continuat sa creasca in octombrie (pentru a patra luna la rand), cu un ritm in accelerare spre maximul din august 2018, in pofida intensificarii crizei sanitare si reintroducerii de restrictii indeosebi pe continentul european.
• Se evidentiaza accelerarea din SUA (prima economie a lumii), determinata de cresterea industriei prelucratoare cu cel mai bun ritm din 2015 si de rezistenta sectorului de servicii la persistenta crizei sanitare.
• Totodata, China (a doua economie a lumii) a crescut pentru a sasea luna consecutiv in octombrie, cu un ritm in accelerare (cea mai buna evolutie din ultimii 10 ani), pe fondul redinamizarii comertului international si mix-ului relaxat de politici economice.
• Pe de alta parte, in Zona Euro economia a revenit pe scadere in noiembrie, in contextul reintroducerii restrictiilor pentru contracararea crizei sanitare.
• In sfera pietelor financiare internationale climatul s-a ameliorat in ultimele saptamani (indicele MSCI Global la maxime istorice), evolutie influentata de rezultatele solutiilor medicale in dezvoltare pentru contracararea pandemiei.
România a fost singurul stat UE în care motorina s-a scumpit în mai 2026 față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Eurostat. Creșterea de 1,6% a fost pe contrasens... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Datoria publică a României a ajuns la 60,2% din PIB la finele lunii martie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii