Valoarea producției agricole în 2021 s-a situat cu 14,3% peste cea din anul precedent, potrivit datelor definitive comunicate de INS. Sectorul vegetal a înregistrat o creștere de 22,2%, în timp ce producția animală și sectorul serviciilor prestate în agricultură au consemnat o scăderi marginale (-0,2% și, respectiv, -0,7%).
Șase regiuni au consemnat valori pozitive per total, puternic influențate de producția vegetală, la rândul ei dependentă de efectul de bază și de condițiile meteo mai favorabile. Topul a fost dominat de Sud-Est (+52,3%, după un salt excepțional al producției vegetale, +82,5%), Sud-Muntenia (+20,8%) și Nord-Est (+17,3%), urmate de regiunea Capitalei (+10,2%).
La polul opus, urmare a rezultatelor negative pe partea de cereale și alte plante, s-au situat regiunile Nord-Vest (-1,5%) și Vest (-4,1%), pentru care au contat și rezultatele anterioare mai bune. De reținut, singurul caz în care am avut creșteri ale rezultatelor pe toată linia la nivelul regiunilor de dezvoltare s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est.
Îngrijorător din perspectiva creșterii masive a importurilor de carne și preparate din carne, producția animală s-a redus în cinci din cele opt regiuni ale țării, cu un declin major în București-Ilfov (-27,1%). Serviciile agricole au avut rezultate amestecate, cu creșteri în 5 din cele 8 regiuni, dar cu variații majore (de la -36,4% în Sud-Vest Oltenia până la +27,4% în Nord-Est).
[1]
Per total, producția ramurii agricole a urcat în prețuri curente la cea mai mare valoare din 2011 încoace, în condițiile în care producţia vegetală a fluctuat destul de puternic, fiind dependentă de condiţiile de vreme care au determinat producția vegetală. Producţia animală a urcat la circa 28 miliarde lei dar ponderea ei a continuat tendința de scădere, până la cea mai redusă pondere din ultimii ani (circa 27%).
Importanța agriculturii în formarea PIB, pe trend de revenire
Contribuția agriculturii la creşterea economică consemnată anul trecut a fost de 4,3% ceea ce a continuat trendul de revenire înapoi spre nivelul din 2018. Urmare a creșterii semnificative a producției vegetale (din păcate, cu un grad de valorificare scăzut), în pofida reculului lent dar sistematic din zootehnie, ne-am îndepărtat de recordul negativ din 2016, când agricultura s-a dus sub pragul de 4% din PIB.
[2]
Astfel, reamintim că deficitul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a situat anul trecut la circa -1,7 miliarde euro. Pentru referință, menționăm că această valoare a fost cu peste 50% mai mare decât singurul deficitul sectorial înregistrat pe zona de maşini şi echipamente de transport (circa -1,1 miliarde euro).
Dacă în anul 2014, am fost aproape în echilibru (importuri acoperite 100% cu exporturile) în comerțul exterior cu produse alimentare, gradul de acoperire a coborât rapid la doar 70% în 2018 pentru a reveni la aproape 80% în 2021 și a ajuns la 83% după primele opt luni din 2022. Îmbunătățire insuficientă pentru o țară care ar avea resurse naturale și condiții pedo-climatice pentru a-și asigura hrana întregii populații din surse interne, plus disponibilități pentru export.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații