Agricultura 2021 - producția a trecut pragul de 100 miliarde lei pe fondul rezultatelor bune în sectorul vegetal

Valoarea producției agricole în 2021 s-a situat cu 14,3% peste cea din anul precedent, potrivit datelor definitive comunicate de INS. Sectorul vegetal a înregistrat o creștere de 22,2%, în timp ce producția animală și sectorul serviciilor prestate în agricultură au consemnat o scăderi marginale (-0,2% și, respectiv, -0,7%).

Șase regiuni au consemnat valori pozitive per total, puternic influențate de producția vegetală, la rândul ei dependentă de efectul de bază și de condițiile meteo mai favorabile. Topul a fost dominat de Sud-Est (+52,3%, după un salt excepțional al producției vegetale, +82,5%), Sud-Muntenia (+20,8%) și Nord-Est (+17,3%), urmate de regiunea Capitalei (+10,2%).

La polul opus, urmare a rezultatelor negative pe partea de cereale și alte plante, s-au situat regiunile Nord-Vest (-1,5%) și Vest (-4,1%), pentru care au contat și rezultatele anterioare mai bune. De reținut, singurul caz în care am avut creșteri ale rezultatelor pe toată linia la nivelul regiunilor de dezvoltare s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est.

Îngrijorător din perspectiva creșterii masive a importurilor de carne și preparate din carne, producția animală s-a redus în cinci din cele opt regiuni ale țării, cu un declin major în București-Ilfov (-27,1%). Serviciile agricole au avut rezultate amestecate, cu creșteri în 5 din cele 8 regiuni, dar cu variații majore (de la -36,4% în Sud-Vest Oltenia până la +27,4% în Nord-Est).

[1]

Per total, producția ramurii agricole a urcat în prețuri curente la cea mai mare valoare din 2011 încoace, în condițiile în care producţia vegetală a fluctuat destul de puternic, fiind dependentă de condiţiile de vreme care au determinat producția vegetală. Producţia animală a urcat la circa 28 miliarde lei dar ponderea ei a continuat tendința de scădere, până la cea mai redusă pondere din ultimii ani (circa 27%).

Importanța agriculturii în formarea PIB, pe trend de revenire

Contribuția agriculturii la creşterea economică consemnată anul trecut a fost de 4,3% ceea ce a continuat trendul de revenire înapoi spre nivelul din 2018. Urmare a creșterii semnificative a producției vegetale (din păcate, cu un grad de valorificare scăzut), în pofida reculului lent dar sistematic din zootehnie, ne-am îndepărtat de recordul negativ din 2016, când agricultura s-a dus sub pragul de 4% din PIB.

[2]

Astfel, reamintim că deficitul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a situat anul trecut la circa -1,7 miliarde euro. Pentru referință, menționăm că această valoare a fost cu peste 50% mai mare decât singurul deficitul sectorial înregistrat pe zona de maşini şi echipamente de transport (circa -1,1 miliarde euro).

Dacă în anul 2014, am fost aproape în echilibru (importuri acoperite 100% cu exporturile) în comerțul exterior cu produse alimentare, gradul de acoperire a coborât rapid la doar 70% în 2018 pentru a reveni la aproape 80% în 2021 și a ajuns la 83% după primele opt luni din 2022. Îmbunătățire insuficientă pentru o țară care ar avea resurse naturale și condiții pedo-climatice pentru a-și asigura hrana întregii populații din surse interne, plus disponibilități pentru export.