Nicolae Cinteza, BNR: Restantele populatiei la credite au crescut ingrijorator

Restantele la creditele cu valori de peste 20.000 de lei contractate de populatie de la banci au crescut, în primele nouă luni, cu aproape 2 puncte procentuale, de la 6,38% la 8,28% din soldul creditelor acordate pe acest segment, arătând o tendinţă îngrijorătoare, a declarat, vineri, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza.rnrn”Există bănci unde indicatorul este de două ori mai mare decât media pe sistem, dar sunt instituţii cu pondere mică. Au fost cazuri când restanţele veneau dintr-un singur produs, ceea ce arată un management al riscului extrem de defectuos”, a spus Cinteză la seminarul EU-Cofile organizat de Alpha Bank, Banca Naţională a României (BNR) şi Asociaţia Română a Băncilor.rnrnStatistica BNR reflectă creditele cu valoare de peste 20.000 de lei, şi cu întârzieri la plată mai mari de o zi, iar soldul principalului de plată al acestor împrumuturi însumează 6 miliarde de lei, în timp ce restanţele se ridică la 215 milioane lei.rnrnCreditele populaţiei cu valoare de peste 20.000 lei ajunseseră la 72,84 miliarde lei la finalul lunii septembrie, de la 49,45 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, şi acumulau 75,76% din volumul împrumuturilor populaţiei, potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare.rnrnDin sumele restante ale persoanelor fizice, de 852,57 milioane lei, sumele restante pentru creditele peste 20.000 lei ajunseseră la 215,8 milioane lei la finalul lui septembrie 2008, de la 74,8 milioane lei la sfârşitul anului trecut.rnrnPotrivit estimărilor BNR, restanţele mai mari de 90 de zile s-ar putea plasa 181 de milioane lei, nivel care în opinia lui Cinteză începe să fie îngrijorător.rnrn”O bancă are o pondere a creditelor restante de 17%, dar în portofoliu său, împrumuturile pentru populaţie reprezintă doar 18%. Aceste credite neperformante provin dintr-un singur produs lansat cu ceva timp în urmă, dar îngrijorător este că produsul nu a fost oprit la timp, ceea ce sugerează un management slab la banca respectivă”, a adăugat oficialul BNR.rnrnDirectorul BNR a mai arătat că, în cazul deteriorării indicatorilor, banca centrală are la dispoziţie mai multe mecanisme de a ţine băncile în cerinţele de prudenţialitate.rnrnAstfel, BNR a limitat uneori creşterea creditării la unele instituţii de credit la 1% pe lună, a suspendat temporar creditarea persoanelor fizice, a cerut provizaioane suplimentare, sau a modificat normele de provizionare şi normele de clasificare a creditelor.rnrn”Foarte frecvent sunt solicitări de majorare a capitalului. Nu tot ce vedeţi anunţat de acţionari sunt decizii din propria iniţiativă. Anul acesta, au fost două solicitări verbale şi băncile respective au majorat capitalul”, a spus Cinteză.rnrnEl a mai afirmat că băncile mamă din străinătate au reactionat foarte rapid atunci când, prin autoritatea de supraveghere din ţara respectivă, BNR a solicitat transfer de lichiditate spre România.rnrn