Mugur Isarescu, despre criza francilor elvetieni: nu e bine sa se lucreze la emotie puternica si in pripa. Masurile luate in pripa pot fi mai daunatoare decat orice altceva

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a organizat vineri o conferinta de presa, dupa doua saptamani de la izbucnirea crizei francului elvetian, a carei scop a fost “o informare corecta asupra situatiei creditelor in franci elvetieni din Romania.” “Aceasta este o obligatie a BNR ca institutie publica, o obligatie de a asigura informatii de buna calitate, de a suplini, atunci cand este cazul, lipsa de informatii din dezbaterea publica si de a lamuri, atunci cand este cazul, unele confuzii”, a precizat Isarescu.

“Asigurarea unor informatii de buna calitate este una dintre valorile importante ale Uniunii Europene si incercam sa realizam acest lucru prin conferinta de astazi”, a adaugat el.

Isarescu a precizat ca saptamana viitoare va fi inaintata Parlamentului o prezentare si mai detaliata privind situatia creditelor in franci.

Mugur Isarescu: “A fost intr-adevar un soc major generat de o apreciere a francului de peste 20% la varful ei, generata de catre renuntarea de catre banca centrala a Elvetiei la pragul de 1,2 franci pentru 1 euro. Motivul a fost prezentat in presa, nu-l mai dezolt: apropierea intrarilor masive de capital, generate de relaxarea cantitativa din zona euro. Pur si simplu banca centrala a Elvetiei evaluat ca nu poate face fata unor intrari de o asemenea amploare la un curs fix si atunci a lasat cursul sa floteze liber.

Ca este vorba de un soc general si de o apreciere a francului elvetian si nu o depreciere a leului se observa foarte usor din faptul ca acelasi lucru s-a intamplat cu raportul franc/dolar, franc/euro, franc/yen si asa mai departe, deci miscarea a fost a francului. Bineinteles ca prin relativitate o apreciere inseamna depreciere pe cealalta parte, dar in esenta aceasta a fost situatia.

Cand apar socuri ale cursului valutar, cea mai buna reactie este sa lasi lucrurile sa se linisteasca, apreciaza Isarescu: “Cand apar asemenea socuri, in majoritatea cazurilor vorbim de cauze exogene, si ca un seism, nu le stie nimeni, de aceea sunt si periculoase. Cea mai buna abordare, din experienta trecutului, este sa lasi lucrurile sa se aseze, pentru ca, desi nu-mi place nici mie comparatia, pot sa apara replici, miscari in ambele directii. In plus, aici e vorba de bani, si de bani multi. Si pe partea debitorilor, chiar daca au credite mai mici, fiecare isi masoara banii in functie de venituri si pentru unii sumele sunt mari, fie ca e vorba de creditori, adica de banci. Nu este bine sa se lucreze la emotie puternica, si in pripa. Regula este ca masurile luate in pripa pot sa fie mai daunatoare decat orice altceva.”

Cine plateste diferenta dintre fluctuatiile cursului?

“Si chiar acum m-am uitat pe ecrane, a adaugat Isarescu, si am facut un calcul rapid: saptamana trecuta se cerea, rapid, rapid, o ordonanta de urgenta pentru fixarea cursului, probabil de saptamana trecuta, nu? Deprecierea leului fata de euro sau aprecierea francului fata de leu, era in jur de 22%, acum e in jur de 14%. Cine si cum ar fi acoperit diferenta de 8% in mai putin de o saptamana? In afara de faptul ca practic nu s-ar fi putut aplica, nu? Cream mai mult confuzie.”