Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe al României şi actual reprezentant al FMI, crede că România este într-o situaţie critică din cauza crizei şi cere îngheţarea cheltuielilor cu salariile, reducerea celor pentru dotare, majorarea contribuţiilor sociale sau a taxelor pe proprietate, pentru reducerea deficitului bugetar după ce în 2008 a fost înregistrat cel mai ridicat nivel de după 1990.rnrnSpecialistul consideră că România a văzut doar primele semne ale încetinirii economice, iar această tendinţă va continua accentuat în 2009, şi există chiar riscul unei creşteri economice negative la final de an.rnrnEl crede că reducerea deficitului bugetar este “absolut necesară”, dar nu trebuie privită ca pe un scop în sine, ci ca pe o componentă a unui proces mai larg de ajustare, scrie Ziarul Financiar. rnrnPentru creşterea veniturilor, fostul ministru propune “consolidarea administraţiei fiscale, prin continuarea reformelor structurale, inclusiv o restructurare a veniturilor parafiscale, precum şi refacerea capacităţii administrative de a atrage resurse externe gratuite rnrn”Lipsa reformelor structurale din ultimii ani va conduce la o amplificare a fenomenului de descreştere economică, iar dezechilibrele acumulate (deficit extern mare plus deficit bugetar nesustenabil) vor accentua această deteriorare”. Tănăsescu consideră că România trebuia să ia măsuri credibile pentru a elimina percepţia negativă a investitorilor şi pentru a păstra locurile de muncă.rnrnPentru un plus de credibilitate, guvernul ar trebui să vină nu numai cu măsuri fiscale, ci cu pachet de măsuri pe termen mediu şi lung pentru reducerea deficitelor, consolidarea rezervelor valutare şi continuarea reformelor inclusiv în sistemul financiar. rnrnPentru refacerea capitalului de încredere externă, un parteneriat cu FMI sau/şi cu Comisia Europeană ar fi hotărâtor. rnrn
Nu există comentarii pentru această știre.
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon
Băncile își exprimă convingerea că nu vor fi amendate de Consiliul Concurenței privind ROBOR