Isarescu prognozeaza nori grei deasupra economiei

Din prezentarea guvernatorului BNR Mugur Isarescu cu ocazia raportului asupra inflatiei, se desprinde un lucru esential: doctorul, sau mai precis meteorologul de servici al economiei Isarescu prevede ca deasupra economiei se vor aduna nori sumbri in urmatoarea perioada, motiv pentru care autoritatile trebuie sa ia masuri pentru vremuri de restriste: BNR sa majoreze dobanzile si sa aplice alte restrictii monetare, iar guvernul sa nu-si relaxeze prea tare politica fiscala inainte de alegeri.

Indiferent daca in economie va ploua usor sau va fi furtuna, un lucru este clar, dupa parerea lui Isarescu: „Romanii vor trebui din nou sa munceasca mai mult si sa cheltuiasca mai putin”.

Banca centralã nu doreste ca oamenii politici sã lanseze politici economice pentru câstigarea alegerilor, care mai apoi se vor dovedi neviabile, a spus luni guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR), Mugur Isãrescu.

BNR si-a propus sã readucã inflatia în marja tintei, sã reancoreze solid anticipatiile inflationiste si sã pregãteascã terenul pentru o crestere sustenabilã în perioada urmãtorilor ani, însã pentru acest lucru este nevoie de un “mix” de politici, inclusiv cea fiscalã, pârghia monetarã nefiind suficientã, a arãtat Isãrescu.

“Este datoria noastrã sã spunem acest lucru si ceea ce spunem nu înseamnã cã se referã la trecut, facem referire la trecut pentru a întelege mai bine prezentul si viitorul, ne referim cu precãdere la perioada urmãtoare.

Nu facem referire la Guvernul actual, si as dori cu toatã delicatetea sã rog presa sã nu speculeze pe o asemenea temã pentru cã nu este bine pentru tarã. Ne referim si la Guvernul actual si la Guvernele urmãtoare si nu ne referim la douã luni, nici la sase luni, ne referim la o perioadã relativ îndelungatã întrucât împreunã cu Guvernul actual, într-un fel validat indirect de cãtre Parlament, s-a propus societãtii românesti un program de trecere la euro – acesta putând fi considerat o strategie pe termen de sapte ani”, a declarat Isãrescu.

El a evitat sã se situeze pe o pozitie contrarã cu Guvernul, care decide politica fiscalã prin Ministerul Finantelor.

“O sã spuneti cã BNR spune hãis si Ministerul de Finante cea”, însã opozitia este între cresterea economicã si dezinflatie, deoarece cresterea economicã are un efect de urcare a inflatiei, “ca orice efort”, a completat Isãrescu.

Guvernatorul a atras atentia si asupra politicii de cheltuieli publice din România, care presupune cheltuieli masive în ultima lunã a anului, dupã ce în prima parte a anului balanta bugetarã este excedentarã.

Executia bugetului general consolidat aratã un excedent de 0,19% din produsul intern brut (PIB), dupã primele nouã luni ale acestui an, în conditiile în care în primele opt luni excedentul a atins 0,32% din PIB, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Economiei si Finantelor.

Pentru acest an, deficitul bugetului general consolidat este estimat, potrivit metodologiei Sistemul European de Conturi (ESA 95), la 11,2 miliarde lei, respectiv 2,9% din PIB, în conditiile în care tinta Guvernului pentru 2007 este de 10,7 miliarde lei, respectiv 2,8% din PIB, potrivit datelor anuntate în aceastã lunã de Institutul National de Statisticã (INS).

Isãrescu a reluat declaratiile fãcute sãptãmâna trecutã, când explicase cã, în conditiile unui deficit de cont cutrent foarte mare, stimulat de cererea internã, este nevoie de mentinerea unui deficit fiscal în limite reduse.

“Nu mai este momentul de relaxare fiscalã”, declarase guvernatorul BNR, pe 1 noiembrie, argumentând cã un deficit bugetar semnificativ ar adãuga o presiune suplimentarã, desi nu el cauzeazã dezechilibrului extern.

“Dacã deficitul de cont curent ar fi creat de Ministerul de Finante prin deficit bugetar mare, ca în Ungaria, i-am spune direct acest lucru”, a declarat Isãrescu.

Guvernatorul BNR a reluat luni si chestiunea majorãrilor salariale peste ritmul de crestere a productivitãtii.

“Presiunile salariale se vor mentine ridicate în contextul integrãrii în UE. Noi sperãm sã nu mai fie cum a fost în ultimii doi ani, dar, realist vorbind, nu putem sã punem mare bazã pe temperarea cresterii salariale”, a spus, pe un ton pesimist, Isãrescu.

“Am putea face mult, dar nu înainte de alegeri: sã restructureze piata fortei de muncã. Evenimentele din Italia dovedesc cã este greu sã visezi prea mult cã în România nu vor creste salariile în perioada urmãtoare. Și nu neapãrat din cauza sindicatelor sau a slãbiciunilor Guvernului, ci pentru cã existã factori obiectivi care duc la migratia fortei de muncã, diferentialul de salarii etc”, a completat Isãrescu.