“Înainte de criză, 90% dintre români spuneau că vor să intrăm în zona euro şi chiar exportatorii ne întrebau când vom adopta moneda unică. Probabil că mai puţin de jumătate vor acum, după apariţia crizei, să adoptăm euro”, a afirmat Isărescu la o conferinţă organizată de European International Business Academy şi BNR. rnrnDin punct de vedere cultural, indicatorul popularităţii euro este instabil, a spus el. “Însă emoţional orice român îşi doreşte să abă o monedă care să îi permită să călătorească în întreaga Europă, o monedă puternică pe care acum nu o are”, a arătat el.rnrnGuvernatorul BNR a arătat că România şi-a asumat adoptarea euro o dată cu semnarea Tratatului de aderare la UE şi că trebuie să accepte intrarea în zona euro “cu orice cost”.rnrnIsărescu a adăugat că Europa a făcut un progres în momentul în care a introdus moneda unică şi că generaţiei tinere îi este greu să înţeleagă ce însemna, în urmă cu 15 ani, să existe 13 sau 14 monede în statele din Uniunea Europeană.rnrn”Îmi amintesc că un american din generaţia mea, care a venit în urmă cu 15 ani în Europa, era foarte confuz de faptul că putea călători dintr-o ţară în alta în aceeaşi zi, dar nu înţelegea de ce trebuie să facă atâtea schimburi valutare, să aibă monede de valori şi dimensiuni diferite în portofel”, a spus Isărescu.rnrnÎn acest context, guvernatorul băncii centrale a spus că reîntoarcerea la monedele naţionale este “cel puţin nevalidă”.rnrnPe de altă parte, întrebat ce este important pentru oamenii din alte ţări să înţeleagă despre România, Isărescu a remarcat în primul rând efortul făcut de România pentru trecerea la o economie de piaţă.rnrn”Este important să înţeleagă cât de complex este acest proces, ca o parte din România să treacă de la economia centralizată la o economie de piaţă, europeană. Acest lucru s-a făcut în două decade, într-o perioadă în care şi UE a trecut prin momente grele”, a mai spus Isărescu.rnrn
Nu există comentarii pentru această știre.
Cei care au credite în lei cu dobândă variabilă legată de indicele ROBOR ar putea obține despăgubiri de la bănci, în urma investigației Consiliului Concurenței, doar prin acțiuni individuale în... detalii
Băncile ar putea foarte ușor să depisteze fraudele online și să-și ajute clienții să nu piardă mii sau chiar zeci de mii de euro. Conform plângerilor primite de la cititori,... detalii
Iată rețeta unei fraude realizată prin telefon de doi escroci, primul recomandându-se ca fiind reprezentant al BNR (Banca Națională a României), celălalt inspector la Poliție, după cum ne-a transmis un... detalii
„Veți rămâne fără clienți, dacă nu sunteți atenți la nevoile acestora”, se plânge un cititor, la adresa BRD, nemulțumit că este ținut mult timp la ghișeu pentru a face o... detalii
Am cumpărat o mașină, apoi Poliția m-a oprit și mi-a luat actele, pentru că era sub sechestru
Facebook poate încasa liniștită bani din reclamele la fraude: CNA nu o poate amenda
Escrocii în investiții online îți trimit bani pentru a-ți câștiga încrederea
Culmea fraudelor online: oamenii sunt amenințați de escroci cu ANAF și Interpol
Elementul crucial care a determinat Consiliul Concurenței să amendeze băncile: transparența în perioada de fixing, spune Chirițoiu
Nu a fost un cartel al băncilor, ci un schimb de informații care a dus la o creștere mică a ROBOR, sub 1%, spune șeful Consiliului Concurenței
De ce au făcut grevă angajații BRD
Prietenul din America vrea să-ți trimită niște bani într-o aplicație de criptomonede?
M-au sunat iar de la Revolut să mă păcălească
Cum ajung oamenii supraîndatorați la IFN-uri din cauza Biroului de Credit