Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut în februarie 2023 cu 0,29% față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS.
Astfel, a continuat trendul de diminuare a „inflației industriale” până la două treimi față de finalul anului trecut și cam la jumătate față de februarie 2022.
Un factor important al scăderii indicelui general a fost efectul de bază, după creșterile anterioare excepționale. De reținut, însă, dacă la intern modificarea a fost de foarte mică amplitudine (-0,08%), la extern a fost consemnat un avans cu mult mai pronunțată (-0,92%) și s-a revenit la valori cu o singură cifră pe segmentul schimburilor externe.
Una peste alta, datele INS au consemnat valori ANUALE minime în ultimele 12 luni, atât pe canalul pieței interne, unde s-a ajuns la 21,58%, cât și pe filieră externă, unde avansul a fost de numai 8,35%. Din păcate, ecartul între evoluția prețurilor de profil la intern și a celor de pe piața externă s-a mărit din nou, după ce anterior scăzuse timp de cinci luni.
În structură, s-au consemnat creșteri pe segmentele bunurilor de folosință îndelungată (+0,59%, deși doar 11,31% în termeni anuali) și în industria energetică (+0,32%). Aceasta din urmă a coborât sub pragul de 40% față de aceeași lună a anului anterior.
Scăderile au fost la bunuri intermediare (-1,46% lunar și doar 9,35% anual), care au proporție mai mare în exporturi și sunt integrate în lanțurile de producție internaționale, bunuri de capital (-0,49%, respectiv 7,35%, cea mai mică valoare sectorială) și, marginal, la bunuri de uz curent (-0,09%, dar 17,70% anual, valori în concordanță cu ceea ce se observă în indicele prețurilor de consum).
[1]
Chiar în contextul reducerii avansului prețurilor la energie, sectorul industrial continuă să achite facturi substanțiale la energie. Costurile aferente s-au majorat substanțial, productivitatea muncii a scăzut (-7,3% media pe intervalul noiembrie 2022 – ianuarie 2023) și s-au închis o serie de capacități de producție. Rezultatele din industrie au ajuns la nivelul din urmă cu șase ani.
Pe ramuri industriale, se păstrează o majorare puternică față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+60%, după o creștere cu 4 puncte procentuale față de luna precedentă), urmată la mare distanță de distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+24%) și industria alimentară (+23%).
Le urmează fabricarea băuturilor (+19%), prelucrarea lemnului (18%), fabricarea hârtiei (17%), repararea utilajelor, activități extractive (ambele cu 15%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+13%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (+12%) și fabricarea de mobilă (+11%).
La polul opus s-au situat extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-31,87% !), fabricarea produselor din tutun (-13,55%) și industria metalurgică (-4,99%), valori pozitive mai reduse fiind consemnate în fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului (+2%) și fabricarea altor mijloace de transport decât autovehicule de transport rutier (+4%).
În continuare, obținerea creșterii economice scontate pe anul în curs (+2,8%) va rămâne dependentă de evoluția prețurilor la energie, în contextul în care, la intern, prețurile industriale la intern au crescut de peste trei ori mai mult decât la extern. Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în lunile următoare dar efectul de bază este favorabil.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025