„Raiffeisen nu mi-a deblocat o plată dublată nici după 11 zile” sau „Nici după 30 de zile nu am primit răspuns la cererea de ridicare a ipotecii, pentru a putea vinde imobilul”, sunt doar două dintre reclamațiile primite de la cititori.
Întrebarea firească, în astfel de cazuri, este: „în cât timp trebuie să primesc un răspuns la o solicitare adresată unei bănci sau unui IFN?”
Dacă ar fi să răspundem din punct de vedere legal, termenul maxim este de 30 de zile.
Însă în cazuri precum cel al Raiffeisen, când banii unui client sunt blocați, problema trebuie rezolvată cât mai urgent. O bancă, datorită puterii sale financiare, nu poate invoca motive serioase pentru întârzierea deblocării banilor unui client cu atâtea zile.
Și când este vorba de radierea ipotecii pentru un credit în favoarea unei bănci sau IFN, răspunsul ar trebui să vină mult mai repede de 30 de zile. Pentru că nu este vorba de o problemă care trebuie analizată, ci doar de o procedură administrativă.
În plus, ridicarea ipotecii este o problemă urgentă în cazul unei refinanțări sau vânzarea unei locuințe, ca în sesizarea primită la Reclamații Bănci:
Nu există comentarii pentru această știre.
Am fost intrigat că un jurnalist, Liviu Avram, de la publicația G4Media, pune la îndoială, mai degrabă ironizează decizia percepută ca fiind senzațională a unei importante instanțe judecătorești, Curtea de... detalii
Așa cum Temu și Aliexpress au fost amendate de Comisia Europeană pentru recomandarea unor produse contrafăcute, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de conținut informativ fals pentru înșelătorii și... detalii
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, consideră că este benefică transparența și cooperarea între bănci în perioada de stabilire a indicilor ROBOR (fixing), pentru care băncile au... detalii
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă