Cât ne costă să știm câți bani se dau la o nuntă

Am primit recent un comunicat de la Raiffeisen cu un sondaj despre câți bani se dau la o nuntă. 

Ideea subliniată în comunicat este că darul este atât de costisitor încât peste jumătate dintre români refuză invitația la nuntă. 

Ceea ce e destul de greu de crezut, pentru că, din experiența proprie, invitația la o nuntă e o chestiune de onoare sau o obligație pe care nu prea poți să o refuzi. În consecință, trebuie să faci rost de bani, chiar și mai puțini decât ar trebui, și să mergi la nuntă.

Până la urmă, am ajuns chiar atât de josnici moral încât să refuzăm invitația la o nuntă, care de fapt nu vine de la oricine, ci de la rude sau prieteni, doar pentru că nu ai (suficienți) bani?

Dar nu de asta scriu acest articol. Ceea ce m-a frapat, din nou, sunt două lucruri:

1. PR-ismul

2. Ciurnalismul

Prin PR-ism înțeleg comunicatele transmise de firmele de relații publice doar de dragul promovării firmelor, fără prea multă sau chiar zero informație utilă pentru clienții acestora.

În cazul de față, comunicatul despre stresul financiar al costului unei nunți ar trebui să conțină informația utilă, să spunem de educație financiară, gen:

• Cum ne pregătim financiar pentru o nuntă;

• Cum decidem câți bani să dăm: în funcție de cât dau alții sau cât ne permite bugetul?

• Cât ar trebui să cheltuim pentru o nuntă, raportat la bugetul familial/personal;

• Ce implicații sociale sau psihologice are decizia de a merge la o nuntă și de a alege valoarea „darului”;

• Ce soluții avem pentru acoperirea costurilor;

• Cum administrăm costurile unei nunți, în funcție de cheltuielile specifice;

• Cum plătim darul la o nuntă: cash sau cu telefonul?

• Ce alegem: dar și cadou, doar dar, doar cadou?

O agenție de PR și o bancă ar trebui să aibă responsabilitatea socială pentru furnizarea unei informații financiare de calitate, cu valoare adăugată.

Ceea ce nu este cazul comunicatului de mai jos în numele Raiffeisen conceput de agenția de PR GMP@U.

De ce spun asta: pentru că presa fie nu are puterea financiară sau umană, fie nu are interesul să adauge la astfel de comunicate valoarea adăugată necesară pentru a le transforma în niște articole de calitate.

Comunicatul despre nunți al Raiffeisen a fost publicat sub forma articolelor copy/paste (ciurnalism), atât de presa corporatistă, gen Ziarul Financiar, ceea ce e de înțeles, cât și de presa generalistă, precum Adevărul sau Euronews.

Cel mai trist însă, este că ciurnalismul este prezent și la posturile publice: TVR Info și Radio România, care au preluat copy/paste comunicatul Raiffeisen de la agenția națională Agerpres. Care mai este misiunea socială a posturilor publice, în acest caz? Ce rost mai are să le subvenționăm, dacă informația lor nu are nicio valoare, comparativ cu altele, private?

În fine, m-am gândit cât ne costă, de fapt, să citim o astfel de știre despre costul unei nunți: timp pierdut, fără să învățăm ceva util. 

În schimb, banca și-a făcut puțină reclamă și poate că cineva s-a gândit să dea bani la nuntă din cardul de credit sau dintr-un overdraft.

Comunicatul Raiffeisen:

Sondaj Raiffeisen Bank: Participarea la o nuntă costă, în medie, 2.600 de lei pentru un cuplu 

București, 14.08.2026 | Sezonul nunților aduce bucuria revederilor și a momentelor petrecute împreună, dar vine și cu o presiune financiară importantă pentru mulți români, arată cel mai recent sondaj realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio. Iar pentru cei care iau parte la astfel de evenimente, costurile nu sunt deloc neglijabile. 

Participarea la o singură nuntă ajunge, în medie, la 1.700 de lei pentru o persoană și la 2.600 de lei pentru un cuplu. Unul din patru cupluri afirmă că, pentru astfel de evenimente, cheltuiește cel puțin 3.000 de lei. Potrivit sondajului, în această vară 16% dintre români participă la nunți în calitate de invitați, iar 6% organizează un astfel de eveniment. 

Darul în bani rămâne principala cheltuială pentru invitați

Pentru 87% dintre cei care merg la nuntă, bugetul de participare include în primul rând darul în bani. Acestuia i se adaugă însă și alte costuri: 41% dintre respondenți menționează ținuta, încălțămintea și accesoriile, 28% dintre respondenți menționează transportul, iar 25% serviciile de machiaj și stilist.

Atunci când decid dacă participă sau nu la o nuntă, relația cu persoanele care organizează evenimentul cântărește cel mai mult. 40% dintre invitați spun că acesta este principalul criteriu de decizie. Pentru 25% contează obligația socială, în timp ce 11% iau în calcul data și disponibilitatea, iar 10% costul total al participării. 

Costurile îi determină pe mulți români să refuze invitațiile

Presiunea asupra bugetului poate influența direct decizia de participare. 55% dintre români spun că au refuzat o invitație la nuntă din motive financiare, iar alți 22% nu au refuzat invitația, dar s-au gândit la costuri.

Mai mult, pentru cei care merg la nunți în această vară, presiunea financiară este resimțită puternic: 83% dintre participanți sunt de acord că nunțile au devenit o sursă importantă de stres financiar în sezonul de vară.

Organizarea unei nunți ajunge, în medie, la 60.000 de lei

Presiunea financiară nu este resimțită doar de invitați. Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei. Cele mai costisitoare componente sunt restaurantul sau locația, indicate de 39% dintre organizatori, meniul și băuturile, menționate de 37%, și muzica, DJ-ul sau formația, cu 29%. Urmează cazarea sau transportul pentru invitați și familie, ținutele mirilor și ale familiei, serviciile foto-video, verighetele și alte servicii asociate evenimentului.

La nivelul populației, percepția asupra presiunii financiare este relativ echilibrată: 44% dintre români consideră că organizatorii și invitații resimt în egală măsură costurile asociate nunților. 18% cred că organizatorii sunt cei mai afectați, iar 17% consideră că presiunea este mai mare asupra invitaților.

Cercetarea privind participarea românilor la nunți face parte din seria Despre Bani 1:1, derulată de Raiffeisen Bank România. Sondajul a fost realizat în colaborare cu Appinio, pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în luna iulie 2026.