Fondul de garantare a pensiilor private ne asigura pensia

Proiectul privind fondul de garantare a pensiilor private obligatorii si facultative ar putea fi gata în douã sau trei sãptãmâni si, potrivit acestuia, contributia initialã pentru fiecare administrator va fi de 50.000 euro, a spus, pentru NewsIn, directorul general al CSSPP, Cristian Rosu. rnrn”Pentru început, am gândit o valoare initialã a contributiilor de 50.000 euro, adicã 1% din capitalul social minim de înfiintare a unei societãti de administrare (n.r. cel putin 4.000.000 euro), dar nu mai putin de 50.000 euro”, a mentionat Rosu. El a adãugat cã suma de 50.000 de euro reprezintã, de fapt, propunerea comisiei cu privire la legea pentru înfiintarea fondului de garantare în sistemul pensiilor private. rnrnRosu a precizat cã administratorii vor plãti si o contributie lunarã, care va fi stabilitã ulterior de cãtre Comisia de Supraveghere în Sistemul de Pensii Private. “Pentru început, este posibil sã fie nevoie de mai putini bani, deoarece sunt active putine în piatã, însã, ulterior, ar putea sã fie nevoie de contributii mai mari, odatã cu cresterea sumelor administrate”, a mai spus Rosu. rnrnDirectorul general al CSSPP a explicat cã, potrivit legislatiei, arbitrul pensiilor private nu poate constrânge administratorii sã înfiinteze acest fond de garantare si, prin urmare, va initia un act legislativ pe baza cãruia se va impune înfiintarea acestui fond. rnrn”Fondul de garantare va fi înfiintat pe baza unui act legislativ pe care îl vom trimite prin circuitul normal de avizare”, a mai spus Rosu, care a adãugat cã acest fond de garantare a pensiilor private urmeazã sã fie constituit conform modelului din sistemul bancar românesc. rnrnªeful CSSPP a precizat cã, pentru initierea acestui proiect, Comisia a avut în vedere modelul Bãncii Nationale a României (BNR) si modelul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor (CSA). În ce priveste modelul din sistemul bancar, toate bãncile sunt membre ale Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), iar banca centralã este actionarul pricipal. În cazul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor (CSA) însã, fondul de garantare functioneazã ca un departament special în cadrul arbitrului asigurãrilor. rnrn”Am discutat cu reprezentanti ai bãncii centrale si ai Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor (CSA) despre modalitatea de functionare a celor douã sisteme, le-am adaptat sistemului pensiilor private si am considerat cã modelul sistemului bancar este cel mai bun”, a precizat Cristian Rosu. rnrnEl a mentionat cã în cazul fondului de garantare din sistemul bancar, bãncile garanteazã pânã la un anumit plafon depozitele populatiei, iar Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu poate sã garanteze pânã la un anumit plafon, ci va garanta diferentele care nu pot fi obtinute din lichidarea activelor fondului, în cazul în care un administrator intrã în procedurã de administrare specialã. rnrn”Dacã activele si provizioanele care se lichideazã nu sunt suficiente pentru a acoperi pensiile pe care participantii acestui fond trebuie sã le obtinã, se va apela la fondul de garantare pentru a acoperi aceste diferente”, a mai spus Rosu.rnrnÎn iunie 2007, presedintele CSSPP, Mircea Oancea, declarase cã fondul de garantare a pensiilor private va plasa banii în instrumente cu lichiditate mare si risc scãzut, însã pânã la acea datã nu se luase încã o decizie în ce priveste forma de organizare a acestuia. El mentionase, totusi, cã Legea 204 privind pensiile facultative “ne trimte mai degrabã spre constituirea ca o societate pe actiuni”.rnrnPentru depunerile populatiei în bãnci, Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar garanteazã depozitele pânã la un plafon de 20.000 euro.rn