Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1928
Caiet de studii nr.51/ 2020
Academician Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, dr. Brîndușa Costache, dr. Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-1928) reprezintă prima dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020.
Perioada 1880-1928 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului în aur, care a rămas aceeași pe durata întregului interval, respectiv 0,3226 g aur cu titlul de 900/1000.
Această constantă a istoriei noastre monetare s-a menținut în pofida schimbării sistemului monetar (de la cel bimetalist la cel monometalist‑aur, 1890‑1892) sau a dificultăților din timpul Primului Război Mondial, când a fost suspendată convertibilitatea leului (1917) și cea mai mare parte a stocului nostru de aur a fost confiscată de autoritățile bolșevice (1918).
Nivelul valoric al stocului de aur la data de 31 decembrie a fiecărui an, din 1881 până în 1928, se regăsește în seria de date ce constituie coloana vertebrală a cercetării de față.
Întrucât datele conservate de sursele istorice n-au oferit însă răspunsuri directe întrebărilor formulate în prezent, întocmirea seriei de date a presupus elaborarea unui set de reguli unificatoare, care au alcătuit metodologia de lucru, prezentată într-o secțiune separată a lucrării de față.
Fără să ignore bornele cronologice tradiționale, lucrarea se concentrează asupra reperelor temporale semnificative pentru istoria noastră monetară, fiind elaborată din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări, prin punerea lor în legătură cu fenomene și evenimente ale istoriei naționale, de la fenomenul agio și crizele din 1894, 1899, 1907 și 1912 la taxa vamală în aur din 1915 și 1916 pentru exportul produselor agricole, de la finanțarea efortului de război de către Banca Națională și tratativele diplomatice postbelice pentru recuperarea aurului depozitat în străinătate la organizarea producției de metale prețioase a României întregite.
Sursa: BNR.ro
Nu există comentarii pentru această știre.
Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința din 15 mai 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, conform așteptărilor analiștilor. BNR arată că inflația, care... detalii
Banca Națională a României (BNR) a subliniat "importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural... detalii
Banca Națională a României (BNR) a lăsat nemodificată dobânda de politică monetară, la 6,5%, conform așteptărilor, meționând "războiul din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală" care... detalii
Creditele noi de consum și ipotecare acordate de bănci, fără cele refinanțate, au înregistrat o scădere anuală în ultimul trimestrul al anului precedent, conform statisticilor prezentate de Banca Națională a... detalii
Tentativă de fraudă financiară cu imaginea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
BNR: inflația va scădea abrupt la toamnă iar la anul va ajunge la 3,5%
Document fals cu sigla, ștampila și semnătura BNR
Inflația scade lent în primul trimestru al anului, conform BNR
Ștefan Tarța este noul director de resurse umane al BNR, în locul lui Mugur Tolici
BNR păstrează la 6,5% dobânda de referință
Băncile un potențial ridicat de creditare a economiei, încă nevalorificat
Raportul BNR asupra stabilității financiare: consolidarea fiscală trebuie să rămână o prioritate națională
Economia este în cvasi-stagnare, apreciază BNR
Prognoza de inflație a BNR: 3,7% la finalul lui 2026 și 2,9% în 2027