Miniștrii Economiei și Finanțelor din zona euro se reunesc din nou sâmbătă pentru a încerca să ajungă la un acord cu Grecia, care să permită ca aceasta să rămână în zona euro și să înceapă negocierile pentru un al treilea program de ajutor, cu care să iasă din blocajul financiar, informează agenția EFE, preluata de Agerpres.
Miniștrii de resort din cele 19 țări ce au adoptat euro, sub președinția olandezului Jeroen Dijsselbloem, vor avea pe masa discuțiilor solicitarea făcută joi de premierul elen Alexis Tsipras, pentru un nou ajutor, al treilea, pentru o perioadă de trei ani și pentru o sumă în jurul a 50 de miliarde euro.
Parlamentul grec a dat sâmbătă dimineață mandat Executivului pentru a continua negocierile cu creditorii pe baza acestor ultime propuneri, cu 251 voturi pentru, 32 împotrivă și opt abțineri.
Noul pachet de reforme pe care Atena l-a prezentat instituțiilor internaționale (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) include o creștere a impozitelor, a contribuțiilor sociale și reduceri de pensii, foarte similare propunerilor făcute de Troikă Greciei și respinse la referendumul din 5 iulie.
Guvernul Tsipras s-a oferit să înceapă aplicarea unora dintre aceste reforme imediat, iar altele cât mai curând, posibil de săptămâna viitoare.
Înainte de începerea reuniunii Eurogrupului, începând cu ora 8.00 GMT sunt studiate rezultatele analizei făcute vineri de cele trei instituții internaționale.
Tsipras a solicitat fondului de salvare a zonei euro (ESM) un împrumut până în 2018, a cărui valoare nu a fost încă stabilită, dar s-ar putea situa, conform presei elene, la circa 50 milioane euro, sumă rezultată în urma calculelor FMI privind necesitățile Greciei.
Grecia datorează deja creditorilor săi circa 242 miliarde euro, o sumă care include împrumuturile celor două programe anterioare de ajutor, precum și alte obligațiuni la BCE și bănci centrale din zona euro.
În analiza instituțiilor internaționale a fost avută în vedere și sustenabilitatea datoriei elene, un element cheie pentru Grecia, fiindcă reprezintă deja 175% din PIB și în legătură cu care CE și FMI au avut divergențe în trecut.
După dezbaterile tehnice, se vor reuni miniștrii Eurogrupului, începând cu ora 13,00 GMT și, dacă în urma unei ședințe ce se estimează a fi lungă, ajung la un acord, ar putea să nu mai aibă loc una dintre cele două reuniuni ale șefilor de stat și de Guvern programate duminică.
Probabil va fi vorba despre reuniunea extraordinară programată pentru ora 14,00 GMT, a liderilor țărilor din zona euro, înainte de reuniunea celor 28 de state UE, stabilită două ore mai târziu.
Dacă se va ajunge la un acord, vor demara negocierile contra cronometru pentru noul pachet de ajutor, valoarea acestuia și condițiile.
Aceste discuții vor fi reluate luni, 13 iulie, la reuniunea ordinară a Eurogrupului, în cadrul căreia se va discuta și despre alegerea unui nou președinte al forului, post la care aspiră atât Dijsselbloem, cât și spaniolul Luis de Guindos.
În cazul în care se va decide începerea negocierilor pentru un nou program de ajutor, această decizie trebuie să obțină undă verde și din partea Parlamentelor Germaniei, Olandei, Finlandei, Slovaciei, Estoniei și Austriei, conform unor surse europene, demersuri ce vor începe deja de luni, marți.
Luna aceasta, Grecia mai are de făcut o plată, de 3,5 miliarde euro, către BCE, termenul limită fiind 20 iulie.
Pe 30 iunie, autoritățile elene nu au reușit că achite o tranșă de împrumut de 1,6 miliarde euro către FMI.
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 23 septembrie 2025, revista Club Antreprenor lansează ediția a XXIII-a printr-o Gală specială organizată la Clubul Quantic, Șoseaua Grozăvești nr. 82, Sector 6, București, conform unui comunicat de presă, în care se... detalii
Răspunsul este: 5 milioane de euro. Cu atât au vândut site-ul G4media fondatorii săi, jurnaliștii Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă, lui Radu Budeanu, proprietarul trustului de presă online Titluri Quality,... detalii
Contractele de leasing nu mai sunt titluri executorii pentru consumatori, adica pentru persoanele fizice, dar nu si pentru firme, conform unei noi legi in vigoare.Alta modificare prevede ca perioada în care o firma de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului din cauza neplăţii a crescut la trei luni.Este vorba de Legea nr. 83/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 401 din 16 aprilie 2021.In consecinta, firmele de leasing vor trebui să ceara unei instante de judecata executarea silita a consumatorilor.
Olimpiu Balas, patronul New Business Dimensions, o firma care are ofera servicii IT pentru banci, a cumparat 63% din Banca Feroviara de la Valer Blidar, seful Astra Vagoane Calatori din... detalii
NN Pensii a investit pagubos banii viitorilor pensionari romani intr-o firma falimentara din Germania - Wirecard
BNR dezvaluie ca 17 banci sunt suspectate de a fi implicate intr-un mecanism de spalare de bani proveniti din Rusia prin firme din Ghimpati - Giurgiu, caz in care a fost sesizat si DIICOT
In cel hal a ajuns Capital.ro! Un biet site de fake news (clickbait) promovat chiar de Google, desi e conflict de interese
Caz incredibil la BRD: angajatii s-au autodenuntat pentru ca dadeau mita functionarilor statului de la CNAS
Leumi Bank a fost cumparata de First Bank
Ministrul Finantelor spune ca s-a ajuns la un consens cu bancile privind taxa pe active: aceasta va fi modificata si nu va mai fi legata de ROBOR
Doi angati ai BRD au furat din banca 2 milioane de lei
Consiliul Concurentei actioneaza la comanda politica in cazul ROBOR
Seful PSD cere Guvernului sa ia masuri impotriva bancilor, acuzate ca fac profituri mari dar nu dau suficiente credite
Vodafone a pierdut 300.000 de clienti