Premiul Nobel pentru Economie în 2025 a fost acordat în comun, lui Joel Mokyr „pentru că a identificat premisele pentru o creștere susținută prin progres tehnologic” și lui Philippe Aghion și Peter Howitt „pentru teoria creșterii susținute prin distrugere creativă”, conform unui anunț al Nobel Prize:
Modelul prezentat de Aghion și Howitt în lucrarea lor din 1992 a fost primul model macroeconomic pentru distrugerea creativă care a avut echilibru general.
Inspirați de datele moderne, Philippe Aghion și Peter Howitt au construit un model economic matematic care arată cum progresul tehnologic duce la o creștere susținută.
Creșterea economică în națiunile industrializate precum Marea Britanie și Suedia a fost remarcabil de stabilă. Cu toate acestea, sub suprafață, realitatea este orice altceva decât stabilă.
În SUA, de exemplu, peste zece procente din totalul companiilor intră în faliment în fiecare an și tot atâtea sunt înființate. Un număr mare de locuri de muncă sunt astfel create sau dispar în fiecare an; chiar dacă aceste cifre nu sunt la fel de mari în alte țări, modelul este același.
Aghion și Howitt și-au dat seama că acest proces transformator de distrugere creativă, în care companiile și locurile de muncă dispar și sunt înlocuite continuu, este rețeta pentru o creștere economică susținută.
O companie care are o idee pentru un produs mai bun sau un mijloc de producție mai eficient poate concura cu altele pentru a deveni liderul pieței. De îndată ce se întâmplă acest lucru, se creează un stimulent pentru alte companii să îmbunătățească în continuare produsul sau metoda de producție și astfel să urce în vârful scării.
O descriere simplificată a unora dintre mecanismele importante ale modelului ar fi că o economie include companii cu cea mai bună și mai avansată tehnologie; atunci când acestea obțin brevete pentru produsele lor, pot fi plătite mai mult decât costurile lor de producție și, prin urmare, profită de un monopol. Acestea sunt companiile care au ajuns în vârful ierarhiei.
Un brevet de invenție oferă protecție împotriva concurenței, dar nu și împotriva unei alte companii care realizează o altă inovație. Dacă noul produs sau proces de producție este suficient de bun, îl poate depăși pe cel vechi și poate urca mai mult pe scară.
Potențialul de a profita de un monopol, chiar și temporar, creează stimulente pentru companii să investească în cercetare și dezvoltare (C&D).
Cu cât o companie crede mai mult timp că poate rămâne în vârful ierarhiei, cu atât stimulentele sunt mai puternice și cu atât investițiile în C&D sunt mai mari.
Cu toate acestea, mai multă C&D va duce la scăderea timpului mediu de inovare, iar compania din vârf este împinsă în jos pe scară. În economie, apare un echilibru între aceste forțe care decid cât se investește în C&D, decizând astfel și viteza distrugerii creative și a creșterii economice.
Banii pentru investiții în C&D provin din economiile gospodăriilor. Cât de mult economisesc depinde de rata dobânzii, care, la rândul ei, este afectată de rata de creștere a economiei.
Prin urmare, producția, cercetarea și dezvoltarea, piețele financiare și economiile gospodăriilor sunt legate între ele și nu pot fi analizate izolat. Economiștii numesc un model în care diferite piețe sunt în echilibru, un model macroeconomic cu echilibru general.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile