Premiul Nobel pentru Economie în 2025 a fost acordat în comun, lui Joel Mokyr „pentru că a identificat premisele pentru o creștere susținută prin progres tehnologic” și lui Philippe Aghion și Peter Howitt „pentru teoria creșterii susținute prin distrugere creativă”, conform unui anunț al Nobel Prize:
Modelul prezentat de Aghion și Howitt în lucrarea lor din 1992 a fost primul model macroeconomic pentru distrugerea creativă care a avut echilibru general.
Inspirați de datele moderne, Philippe Aghion și Peter Howitt au construit un model economic matematic care arată cum progresul tehnologic duce la o creștere susținută.
Creșterea economică în națiunile industrializate precum Marea Britanie și Suedia a fost remarcabil de stabilă. Cu toate acestea, sub suprafață, realitatea este orice altceva decât stabilă.
În SUA, de exemplu, peste zece procente din totalul companiilor intră în faliment în fiecare an și tot atâtea sunt înființate. Un număr mare de locuri de muncă sunt astfel create sau dispar în fiecare an; chiar dacă aceste cifre nu sunt la fel de mari în alte țări, modelul este același.
Aghion și Howitt și-au dat seama că acest proces transformator de distrugere creativă, în care companiile și locurile de muncă dispar și sunt înlocuite continuu, este rețeta pentru o creștere economică susținută.
O companie care are o idee pentru un produs mai bun sau un mijloc de producție mai eficient poate concura cu altele pentru a deveni liderul pieței. De îndată ce se întâmplă acest lucru, se creează un stimulent pentru alte companii să îmbunătățească în continuare produsul sau metoda de producție și astfel să urce în vârful scării.
O descriere simplificată a unora dintre mecanismele importante ale modelului ar fi că o economie include companii cu cea mai bună și mai avansată tehnologie; atunci când acestea obțin brevete pentru produsele lor, pot fi plătite mai mult decât costurile lor de producție și, prin urmare, profită de un monopol. Acestea sunt companiile care au ajuns în vârful ierarhiei.
Un brevet de invenție oferă protecție împotriva concurenței, dar nu și împotriva unei alte companii care realizează o altă inovație. Dacă noul produs sau proces de producție este suficient de bun, îl poate depăși pe cel vechi și poate urca mai mult pe scară.
Potențialul de a profita de un monopol, chiar și temporar, creează stimulente pentru companii să investească în cercetare și dezvoltare (C&D).
Cu cât o companie crede mai mult timp că poate rămâne în vârful ierarhiei, cu atât stimulentele sunt mai puternice și cu atât investițiile în C&D sunt mai mari.
Cu toate acestea, mai multă C&D va duce la scăderea timpului mediu de inovare, iar compania din vârf este împinsă în jos pe scară. În economie, apare un echilibru între aceste forțe care decid cât se investește în C&D, decizând astfel și viteza distrugerii creative și a creșterii economice.
Banii pentru investiții în C&D provin din economiile gospodăriilor. Cât de mult economisesc depinde de rata dobânzii, care, la rândul ei, este afectată de rata de creștere a economiei.
Prin urmare, producția, cercetarea și dezvoltarea, piețele financiare și economiile gospodăriilor sunt legate între ele și nu pot fi analizate izolat. Economiștii numesc un model în care diferite piețe sunt în echilibru, un model macroeconomic cu echilibru general.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele nouă luni din 2025 un deficit de 22.275 milioane euro, cu 8,6% mai mare față de aceeași perioadă a anului... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în septembrie 2025 cu 0,5% față de luna anterioară însă a crescut cu 1,3% după ajustarea cu... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în septembrie 2025 cu 0,87% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de scădere și... detalii
România a avut în 2024 cel mai mare deficit public dintre statele membre UE, potrivit datelor certificate de Eurostat. Calculul pe contabilitate ESA, ce asigură comparabilitatea între țări, a dat... detalii
Avansul PIB în prima jumătate din 2025, confirmat la doar +0,3%
România, pe podiumul creșterilor lunare de prețuri în UE
Deficitul contului curent, în creștere cu doar 4%
Distrugerea creativă și tehnologia au câștigat Premiul Nobel
România, pe locul trei în UE la creșterea costului muncii în T2 2025
Prețurile industriale - creșterea anuală a continuat, în pofida ajustării lunare
-4,54% din PIB, deficit bugetar pe primele 8 luni
Producția industrială, -1,3% pe primele șapte luni ale anului
Deficitul contului curent, +17% pe primele șapte luni ale anului
Majorarea TVA a urcat inflația anuală la 9,85%