Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului

Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 36 miliarde lei după primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Suma reprezintă cam patru șeptimi din valoarea consemnată în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la ceva mai mult de 64 miliarde lei sau -3,35% din PIB. 

Astfel, în pofida turbulențelor politice, a fost păstrată traiectoria de ajustare a minusului bugetar de la -7,62% din PIB în 2025 până la -6,24% din PIB pe anul în curs, spre cerința Maastricht de cel mult -3% din PIB. Necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv, situație în care ne aflăm încă din 2019 (-4,64% atunci, de la -2,88% în 2018). 

În contextul creșterii economice aflată în pierdere de viteză de (+0,7% pe anul trecut și previzonat la doar +0,1% pe 2026), încasările nominale au fost mai mari cu 9,2% în primele cinci luni (+23,5 miliarde lei, dar, atenție, în scădere de la +23,9 miliarde lei la finele lui aprilie). Pe fondul unei inflații anuale de 10,07% (media ianuarie-mai 2026), acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,2 pp raportat la PIB (de la 13,4%, până la 13,6%), din nou, atenție, în scădere de la +0,5 pp în aprilie. 

Așasar, în primele cinci luni din 2026, statul a cheltuit cam 113 lei la fiecare 100 de lei încasați (111 lei la finele lui aprilie). Undeficit important a rămas la bugetul asigurărilor sociale (-1,5 miliarde lei), în pofida subvenționării consistente de la bugetul de stat (14,64 miliarde lei, adică aproape 30% din CAS colectat).

Pe fondul susținerii semnificative a plății pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mare cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost considerabil îmbunătățit de bugetele locale. Excedentul acestora a fost păstrat la +8,32 miliarde lei, în contextul unor majorări substanțiale de impozite. În pofida lipsurilor evidente, sănătatea a venit și ea cu un plus bizar, de 2,87 miliarde lei, adică a ameliorat deficitul general. 

De remarcat scăderea puternică a avansului veniturilor din impozitul pe salarii și venit (de la +21,8% pe final de aprilie la doar +10,4% în mai, adică 3,87 miliarde lei mai mult, chiar și cu creșterea de +40,9% la impozitul pe dividende) și avansul mult mai moderat în cazul contribuțiilor de asigurări (+7,4% și circa 6,5 miliarde lei în plus), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu 93,62 miliarde lei (33,5% din venituri). 

Plățile pentru dobânzi, în creștere cu peste 17%

Cheltuielile statului au marcat o scădere de -1,4% (de la -3,2% după 4 luni), adică -4,8 miliarde lei nominal (-8,1 miliarde lei după 4 luni) sau de la 16,7% la 15,3% din PIB, în contrast cu creșterea veniturilor. De remarcat scăderea puternică a cheltuielilor de capital (-31,7%). Acestea au fost de numai 15,44 miliarde lei față de 22,62 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut.

După ce s-au tăiat diverse sporuri și nu s-au mai indexat salariile bugetarilor, ajunși la coada clasamentului evoluției puterii de cumpăre pe ramuri de activitate, cheltuielile de personal s-au diminuat cu -4,1% (-2,9 miliarde lei). Asistența socială, fără indexarea pensiilor la început de an, a consemnat o scădere marginală (-0,7% sau -754 milioane lei). 

Proiectele din fonduri externe nerambursabile PNRR au avut o valoare considerabil mai mare față de primele trei luni ale anului trecut (+11,29 miliarde lei, adică mai mult decât duble). Totodată, alocările pentru bunuri și servicii au crescut cu 6,9% (+2,63 miliarde lei), în timp ce subvențiile au fost mai mici cu -7,7%.

În fine, ar mai fi de semnalat creșterea înregistrată de cheltuielile cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior(de la 22,86 miliarde lei, până la 26,81 miliarde lei nominal, adică +17,3%). Ele au reprezentat 95% din deficitul bugetar acumulat, adică am fost aproape de a avea așa-numitul excedent primar. 

Aceste evoluții au condus la performanța notabilă de ameliorare a soldului execuției în ianuarie 2026 – mai 2026 față de ianuarie – mai 2025 cu peste 29 miliarde lei. Altminteri, deja în pierdere de viteză (erau 32 miliarde în aprilie), în contextul turbulențelor politice venite într-un moment complet nepotrivit.