Datoria publică, scădere marginală la 49% în aprilie 2023

Datoria publică a României a fost, la finalul lunii aprilie 2023, de 49% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene a scăzut cu 2,74 miliarde lei în luna aprilie, până la 712,12 miliarde lei (circa 45 miliarde lei în plus față de finalul anului anterior). 

Raportarea la rezultatul economic anunțat de INS (1.454,6 miliarde lei pe ultimele patru trimestre) a dat un procentaj în scădere marginală față de comunicatul anterior, când fusese atinsă valoarea de 49,1%, foarte aproape de pragul de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

Astfel, a fost oprit conjunctural trendul crescător a ponderii datoriei publice în PIB (47,3% în decembrie 2022, 47,8% în ianuarie, 48,6% în februarie și 49,1% în martie 2023).

Reamintim că între 2018 și 2022 și s-au adăugat circa 15 puncte procentuale sume împrumutate raportate la PIB, în condiții de creștere semnificativă a dobânzilor la creditele contractate. Ponderea cheltuielilor cu aceste dobânzi va depăși în acest an 2% din PIB.

De reținut, datele pentru luna aprilie sunt provizorii iar după ce valoarea nominală a PIB pentru T2 2023 va fi cunoscută, va urma o scădere ceva mai consistentă a nivelului procentual al datoriei (valoarea PIB pentru T2 2023 care va înlocui pe aceea din T2 2022 în calculul PIB pe cele mai recente patru trimestre va fi mai mare). Deocamdată, însă, avem un spațiu de un punct procentual sub pragul de 50%. 

Păstrarea datoriei sub acest prag depinde de un avans economic care se anunță a fi dificil de obținut în condiții de incertitudini externe și de necesitate a ajustării bugetare. Jumătate din valoarea preliminată a PIB înseamnă 795,5 miliarde lei, adică circa 83 miliarde lei sub nivelul deja anunțat al datoriei publice.

Astfel, vom asista la o cursă între creșterea PIB și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde menținerea subvențiilor pentru energie și satisfacerea cerințelor salariale ale unor categorii largi de bugetari constituie factori importanți), cu marje strânse de derapaj financiar potențial în condițiile apropierii perioadei electorale.

De reținut, o datorie publică de aproape 50% din PIB la o dobândă medie puțin peste 6%, adică aproape de ceea ce găsim în piețele de capital pe termen lung la acest moment pentru a „rostogoli” sumele care vin la scadență (chiar dacă nivelul s-a mai redus în ultimele luni) riscă să epuizeze marja de 3% deficit bugetar, în care va trebui să reintrăm.

De aceea, este foarte important să accesăm fondurile europene pentru dezvoltare puse la dispoziție condiționat de anumite reforme și să beneficiem de dobânzile semnificativ mai reduse cu care ne putem împrumuta în condiții favorabile de la diverse instituții internaționale. Drept pentru care ar trebui să menținem sau chiar să îmbunătățim ratingul investițional de țară.