Datoria publică, redusă marginal după recalcularea PIB

Datoria publică a României a scăzut marginal la finele lunii august 2023 până la 48,9% din PIB, de la nivelul de 49% consemnat în luna anterioară, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 736 miliarde lei, în creștere de la 667 miliarde lei la finalul anului 2022. Raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente date oficiale, respectiv 1.503,7 miliarde lei.

Astfel, obligațiile de plată s-au păstrat sub pragul critic (50% din PIB) de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. De reținut înlocuirea în calculul PIB a valorii pe T2 2023, pentru se face suma la zi a ultimelor patru trimestre, cu valoarea majorată din varianta provizorie 2, care a majorat rezultatul de la nunitor cu 5,74 miliarde lei și a determinat scăderea procentajului datoriei publice.

Anterior, pe date operative, raportarea s-a făcut la un PIB de 1.497,9 miliarde lei, modificat ulterior de INS (desigur, nu se puteau compara decât provizoriu datoriile statului prin raportarea la cele mai recente date disponibile în intervalul T3 2022 – T2 2023 iar comunicatul din 12 octombrie a adus la zi rezultatul economic).

Creșterea de peste 67 miliarde lei a datoriei publice (+10%) în primele 8 luni ale anului curent s-a făcut în condițiile unui avans economic în pierdere de viteză (+1% pe T2 2023 față de +2,4% în T1 2023, comparativ cu același trimestru al anului precedent). Asta în contextul în care avansul prognozat oficial pentru anul în curs a rămas încă la +2,8%.

Practic, vom asista la o cursă între creșterea economică semnificativ mai redusă decât anul trecut și cea a îndatorării sistematice pe fondul unor dobânzi relativ ridicate, care și-au oprit după mijlocul anului trendul de scădere și au crescut puternic în septembrie (7,48%, după 6,32% în august, cotație de referință la titlurile pe zece ani).

Iar asta sub presiunea obligațiilor asumate de stat, inclusiv creșteri de salarii (atenție la deficitul bugetar, care se îndreaptă spre un derapaj important față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB, aflat în curs de renegociere cu UE. Precum și a promisiunilor aferente alegerilor care se apropie, fără o finanțare certă din veniturile fiscale.

Una peste alta, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului este condiționată de creșterea economică, încă previzionată curent la 2,8%. Ori, după un rezultat oficial de 1,7% pe primul semestru va fi greu de remontat în a doua jumătate a anului iar inflația (implicit deflatorul PIB) se conturează deja ceva mai sus decât se estima.