Datoria publică, majorată la 56,3% din PIB în februarie 2025

Autor:

Dan Palangean
2025-05-21 09:21

Datoria publică a României s-a situat la 56,3% din PIB la finele lunii februarie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 990,84 miliarde lei, valoare cu aproape 27 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (963,94 miliarde lei). 

Nivelul de 56,3% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date disponibile (notificarea fiscală din aprilie 2025), respectiv 1.760,1 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii februarie 2025 la rezultatul economic ajustat deja în jos cu circa 6 miliarde lei pe anul trecut. 

Rămâne de elucidat de ce valoarea menționată a fost anunțată de-abia la mijlocul lunii mai, după ce comunicarea nivelului atins în ianuarie a întârziat. Desigur, odată ce nivelul datoriei a urcat peste cota de 55%, situația prezentată înaintea alegerilor s-a modificat considerabil. Reamintim că nivelul de 55% este referința pentru înghețarea indexării pensiilor.

Creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut s-a făcut cu o medie situată în apropierea cotei de 15 miliarde lei lunar. După un spor de aproape 180 miliarde lei pe parcursul anului electoral 2024, s-a produs o stagnare surprinzătoare în prima lună din 2025, în care datoria adminstrației centrale chiar a scăzut marginal iar datoria administrației locale s-a majorat cu circa 100 milioane lei. În februarie 2025, a apărut o creștere masivă, de circa 26,5 miliarde lei.

O problemă tot mai presantă

Astfel, datoria acumulată continuă să reprezinte o problemă tot mai presantă pentru bugetul public. Fie și prisma faptului că sumele necesare pentru rostogolirea datoriei și plata dobânzilor sunt în creștere, pe măsură ce au intrat în calcul aceleași datorii nominale la valori mai mari ale dobânzilor. 

Reamintim că nivelul critic de 50% ar fi trebuit păstrat până la finele anului trecut dacă s-ar fi reușit creșterea economică de 3,4% și s-ar fi limitat cheltuielile, ori acest a fost depășit considerabil,în condițiile recalculării mai mult decât discutabile a pensiilor, care au fost majorate cu 40% în termeni nominali.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,8%, valoare provizorie anunțată de INS pentru 2024), s-au antamat PENTRU ANUL 2025 obligații nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung foarte ridicate. Acestea au depășit chiar pragul de 8% după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Or, deși deficitul public era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, execuția bugetară pe 2024 a consemnat rezultatul de -8,68% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice a trebuit suplinit prin împrumuturi consistente. Mai mult, valoarea calculată pe metodologia europeană a urcat la 9,28% din PIB.

Indexarea până la 4.050 lei a salariului minim (încă +9,4%, după +12,1%, de la 3.300 lei la 3.700 lei la 1 iulie 2024, adică +22,6% ianuarie 2025/ianuarie 2024) afectează competitivitatea și nu ajută la echilibrarea macroeconomică. Nici ajutoarele one-off  pentru pensionarii cu venituri mai mici nu sunt de natură să tempereze ritmul de îndatorare. Foarte probabil, nivelul psihologic de 1.000 miliarde lei datorie publică va fi traversat la finele primului trimestru al anului curent.

Ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și va reclama în deceniul următor să avem excedent primar. Adică să cheltuim mai puțin decât vom strânge la buget, pentru a plăti pe termen foarte lung dobânzi ridicate la creditele luate pentru consumul excesiv din prezent.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Analize economice

Datoria publică, majorată la 56,3% din PIB în februarie 2025

Datoria publică a României s-a situat la 56,3% din PIB la finele lunii februarie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa... detalii

Inflația anuală - scădere marginală, la 4,85%

Inflația anuală a scăzut marginal în aprilie 2025 la 4,85%, după ce coborâse sub pragul de 5% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total... detalii

Care este impactul taxelor vamale asupra economiei?

La adăpostul tarifelor vamale, producția internă se poate dezvolta TEMPORAR, pentru a satisface cererea din surse interne dar la prețuri inerent mai mari decât în cazul unui comerț liber. Tarifele vamale... detalii

Dobânda pe termen lung, în scădere la 6,33% pe martie 2025

Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut semnificativ în martie 2025, până la 6,33%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a trecut pe a doua poziție... detalii