Datoria publică din 2022, în scădere la 47,2% din PIB

Datoria publică a României a fost, la finalul anului 2022, de 47,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene a urcat cu aproape 90 miliarde lei, la 667,3 miliarde lei (de la 577,5 miliarde lei în decembrie 2021) dar raportarea la rezultatul economic anunțat de INS (1.412,5 miliarde lei) a dat un procentaj în scădere, de la 48,9% anterior.

Astfel, prin creșterea mult mai substabțială a sumei de la numitorul fracției, nivelul datoriei publice raportat la PIB a scăzut pe parcursul anului trecut cu 2,3 puncte procentuale. Ceea ce a condus la creșterea ecartului față de pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

Cu toate acestea, dacă ar fi fost atinsă prognoza curentă a Comisiei Naționale de specialitate iar la numitor s-ar fi regăsit suma de 1.427,3 miliarde lei vehiculată în comunicatele oficiale și la care erau raportate deficitele anunțate lunar, valoarea datoriei publice ar fi coborât până la 46,7% din PIB (rămâne în discuție doar revizuirea ulterioară a rezultatului economic).

De reținut, dublarea în termeni nominali a sumelor datorate de stat pe parcursul a doar patru ani și adăugarea a 13 puncte procentuale la obligațiile raportate la PIB s-a făcut în condiții de creștere semnificativă a dobânzilor la creditele contractate.

Ponderea cheltuielilor cu aceste dobânzi a urcat deja de la 1,3% din PIB la 2% din PIB.

Desigur, datele din varianta provizorie referitoare la valoarea nominală a PIB vor mai suferi ajustări iar datele vor fi recalculate, conform metodologiei aprobate. Deocamdată, rămâne un spațiu de 3,4% din PIB-ul pe 2023 pentru avansul datoriei publice (cam 132 miliarde lei) pentru a ne încadra la finele anului curent sub limita de 50% din rezultatul economic prognozat curent (1.599,5 miliarde lei). 

De reținut, păstrarea datoriei sub pragul menționat s-a făcut în baza unui avans economic care va fi greu de repetat în următorii ani. Mai ales în condițiile crizei actuale, care prefigurează o perioadă de avans anemic pentru economiile germană, italiană și franceză, cu care derulăm aproape jumătate din schimburile externe.

Practic, vom asista la o cursă între creșterea tot mai redusă a PIB (atenție la deflatorul luat în calcul, ce apare subevaluat în prezent) și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde menținerea subvențiilor pentru energie constituie un factor important), cu marje strânse de derapaj financiar potențial în condițiile apropierii perioadei electorale, care face improbabile eventuale măsuri de austeritate.

Fără „a face farmacie”, o datorie publică de aproape 50% din PIB la o dobândă medie puțin peste 6%, adică sub ceea ce găsim în piață pe termen lung la acest moment pentru a „rostogoli” sumele care vin la scadență, ar epuiza complet marja de 3% deficit bugetar în care va trebui să reintrăm pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, prin care ne-am singularizat la nivel regional.