Datoria publică, de puțin sub pragul de 60% la finalul anului 2025

Datoria publică a României a ajuns la 59,6% din PIB la finele lunii decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 1.138,3 miliarde lei, valoare cu 173,5 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (964,8 miliarde lei). 

Nivelul de 59,6% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform datelor disponibile în comunicatul INS nr. 54 din 6 martie 2026, respectiv 1.910,4 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii decembrie 2025 la rezultatul economic din perioada T1 2025 – T4 2025.

Astfel, „pe ultima sută de metri”, procentajul critic a scăzut înapoi sub pragul de 60%, după ce urcase la 60% în octombrie și 60,2% în noiembrie pe date operative, în condițiile raportării datoriei publice la un PIB de doar 1.862,2 miliarde lei, aferent perioadei T4 2024 – T3 2025 (T4 2025 nu era atunci cunoscut).

Evoluțiile financiare și economice din ultima lună a anului trecut sunt foarte importante pentru întocmirea bugetului pe 2026. Strict legal, trecerea pragului de 60% ar fi impus, conform art. 6 din Legea 69/2010 (a responsabilității fiscal-bugetare, republicată în M.O. 472 din 4.06.2020), adoptarea unui program pentru reducerea datoriei publice cu 5 puncte procentuale anual (art.10, corelat cu art. 13 pct. 4b).

Asta ar fi însemnat, conform datelor actuale ale Comisiei Naționale de Prognoză, o diminuare cu 102,2 miliarde lei a obligațiilor de plată ale statului român pe parcursul anului 2026. Iar asta după ce ne-am obișnuit să trăim pe datorie. Care a trecut pragul de 500 miliarde lei în 2021 și s-a dublat în doar patru ani. 

A fost evitat la limită pragul de la care legea prevedea expres blocarea majorărilor de cheltuieli permanente, cum ar fi pensiile și salariile bugetarilor, reducerea SEMNIFICATIVĂ a deficitului bugetar și elaborarea unui plan de reducere a datoriei publice în termenul cel mai scurt (semestrul următor). Dar acest prag va fi trecut în 2026 iar pentru 2027 ar trebui pregătit deja respectivul plan.

Datele din execuția bugetară pe 2025 au arătat deja un nivel de 2,6% din PIB al banilor achitați în contul dobânzilor la datoria publică, față de „numai” 2,1% din PIB în anul anterior. Simplificat, în loc de 36 miliarde lei am plătit anul trecut peste 50 miliarde lei pentru cheltuieli făcute pe datorie, evident FĂRĂ A LE ACHITA, pentru ca în 2026 să ajungem la 60,8 miliarde lei sau 2,97% din PIB (coincidență, imediat sub limita de 3% din PIB).

Așadar, obligațiile de plată acumulate continuă să reprezinte o problemă importantă pentru bugetul public și grevează asupra viitorului. De reținut, sumele necesare pentru „rostogolirea” datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor la sumele ce înlocuiesc datoriile mai vechi.

Din păcate, ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu și lung obligațiile de plată ale statului la peste 3% din PIB, cota permisă de criteriile Maastricht drept deficit maxim și va reclama în perspectivă să avem excedent primar (a se citi venituri peste cheltuieli pentru a putea plăti dobânzile la datoria acumulată).