Datoria publică a revenit sub pragul de 50% din PIB

Datoria publică a României a scăzut la mijlocul anului până la 49,7% din PIB, față de 50,1% pe date operative la finele lunii mai, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 724,76 miliarde lei, în diminuare de la 731,28 miliarde lei anterior, iar raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre cu date oficiale, respectiv 1.458,3 miliarde lei.

Astfel, s-a coborât marginal sub pragul de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Totuși, odată cu înlocuirea în calcul a T2 2022 cu T2 2023, atunci când se va face suma la zi a ultimelor patru trimestre, nivelul datoriei publice se va diminua ceva mai semnificativ.

Cele 714,9 miliarde lei datorie acumulată la finele T1 2023 raportat la suma cunoscută atunci pe patru trimestre (1.409,8 miliarde lei), au dat un indicator operativ peste pragul de 50% și nu de 49%, raportarea definitivă fiind făcută la PIB-ul de 1.458,3 miliarde lei comunicat ulterior de INS (desigur, nu se pot compara decât provizoriu datorii existente la finele T2 2023 prin raportarea la valorile cunoscute de rezultat economic în intervalul T1 2022 – T1 2023).

De reținut, însă, creșterea de aproape 60 miliarde lei a datoriei publice în prima jumătate a anului curent s-a făcut în condițiile unui avans economic mult mai redus (+1,1% pe T2 2023 față de +5,0% în T1 2022, comparativ cu același trimestru al anului precedent). Asta în contextul problemelor întâmpinate de marile economii din UE, cu care suntem interconectați, și a evoluției foarte slabe din sectorul industrial (-5% în prima jumătate a anului curent).

Practic, vom asista la o cursă între creșterea economică semnificativ mai mică decât anul trecut și cea a îndatorării sistematice pe fondul unor dobânzi relativ ridicate, sub presiunea obligațiilor asumate de stat (atenție la deficitul bugetar, anunțat deja în creștere semnificativă față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB, aflat în curs de renegociere cu UE, și la promisiunile aferente alegerilor care se apropie), cu marje strânse de derapaj financiar potențial și probabilitatea trecerii la măsuri de austeritate.

Atenție, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului este condiționată de creșterea economică, previzionată curent la 2,8%. Majorările salariale deja anunțate la nivelul salariului minim de la 1 octombrie ( 3.300 lei) sau în construcții (de la 4.000 lei la 4.500 lei) se vor regăsi atât la nivelul bugetului public cât și în necesitățile de finanțare.