Datoria publică, 54,3% din PIB la finele lunii noiembrie 2024

Datoria publică a României a ajuns la 54,3% din PIB la finele lunii noiembrie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 937 miliarde lei, cu șase miliarde lei mai mult față de luna precedentă. 

Nivelul de 54,3% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (comunicatul INS din 6 decembrie), respectiv 1.725,5 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria după primele 11 luni din 2024 la rezultatul economic revizuit din intervalul T4 2023 – T3 2024.

Avansul semnificativ față de valoarea comunicată pentru mijlocul anului trecut (51,1%) a fost determinată de creșterea mai importantă a datoriei în termeni nominali (76 miliarde lei) față de modificarea PIB luat ca referință la numitor, cu aproximativ 41 miliarde lei mai mare față de nivelul anterior de raportare (1.684,4 miliarde lei). 

Astfel, indicatorul îndatorării publice a crescut cu peste trei puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni analizate, în pofida creșterii bazei de raportare. După cum anticipam, Guvernul a anunțat deja un program de ajustare a deficitului public, a înghețat salariile bugetarilor la nivelul lunii noiembrie și a prorogat indexarea pensiilor, fiind deja anticipată traversarea pragului de 55% datorie publică în PIB .

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 119 miliarde lei (circa +18% față de 2022), cu o medie situată imediat sub cota de 10 miliarde lei lunar. După un spor de aproape 153 miliarde lei în decursul primelor unsprezece luni ale anului electoral 2024, avansul mediu a arătat o îndatorare suplimentară lunară în creștere cu aproape 40% față de situația din 2023. 

Datoria acumulată deja la finele lunii noiembrie 2024 continuă să reprezinte o problemă majoră. Reamintim că nivelul critic de 50%, ce ar fi trebuit păstrat până la finele anului, a fost depășit considerabil,în condițiile indexării salariului minim la mijlocul anului și al recalculării mai mult decât discutabile a pensiilor, care au fost majorate cu 40% în termeni nominali.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,9% pe primele trei trimestre din 2024), s-au antamat obligații nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung foarte ridicate. Care au crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale și au trecut la mijlocul lunii ianuarie 2025 pragul de 8%, potrivit tradingeconomics.com.

Or, deși deficitul public era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, execuția bugetară pe 2024 a consemnat rezultatul de -8,65% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice a trebuit suplinit prin împrumuturi consistente. 

Noua indexare până la 4.050 lei a salariului minim (încă +9,4%, după +12,1%, de la 3.300 lei la 3.700 lei la 1 iulie 2024, adică +22,6% ianuarie 2025/ianuarie 2024) afectează competitivitatea și nu ajută la echilibrarea macroeconomică. Nici ajutoarele one-off  pentru pensionarii cu venituri mai mici nu sunt de natură să tempereze ritmul de îndatorare.

Ritm care ne va trimite pe termen mediu cu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și ne va obliga în deceniul următor să avem excedent primar. Adică să cheltuim mai puțin decât vom strânge la buget, pentru a plăti pe termen foarte lung dobânzi ridicate la creditele luate pentru consumul excesiv din prezent.