Cum au ajuns bancile in situatia de a obtine profituri record si in acelasi timp sa fie acuzate ca nu platesc impozit la stat

Sistemul bancar romanesc a realizat in prima jumatate din acest an cel mai mare profit net din istorie: 2,681 miliarde lei, conform datelor furnizate de BNR, la solicitarea Bancherul.ro.

Din totalul celor 35 de banci plus cooperativa de credit Creditcoop, doar 27 de banci au raportat profit, astfel ca exista 9 banci care au avut pierderi.

E important de mentionat ca aproape tot profitul sistemului bancar, adica 2,3 miliarde lei din totalul de aproape 2,7 miliarde lei a fost realizat de cele mai mari sase banci romanesti: BCR (305 milioane lei), BT (512 milioane lei), BRD (750 milioane lei), Raiffeisen (250 milioane lei), Unicredit (213 milioane lei) si ING (255 milioane lei).

Ceea ce inseamna ca din perspectiva profitabilitatii, sistemul bancar romanesc pare destul de dezechilibrat.

Dar cum au reusit bancile sa obtina un castig net mai mare decat in prima parte din 2008, in plina euforie economica dinaintea crizei, cand a fost de doar 1,9 miliarde lei?

Datorita activelor mai mari cu 42%, echivalentul a 119 miliarde lei, care le-au adus bancilor venituri mai mari, inclusiv din creditele acordate clientilor, in conditiile in care ele au reusit sa-si mentina o marja de profit la lei (diferenta dintre dobanda la credite si cea la depozite) destul de ridicata, de 4,59% in iunie (dobanda la creditele in lei era de 5,44% iar cea la depozite de 0,85%), comparativ cu 5,24% in iunie 2008, cand dobanda la credite se ridica la 14,40% iar cea pentru depozite de 9,16%).

Bancile obtin acum profituri mai mari si datorita faptului ca au cheltuieli mai mici decat inainte de criza, datorita preturilor mai mici pentru chirii si in urma optimizarii retelei de unitati si a numarului de angajati.

Numarul unitatilor bancare a continuat sa scada si in trimestrul doi din acest an, de la 4.732 in martie la 4.675 in iunie, in timp ce numarul angajatilor a scazut de la 55.427 in martie la 55.281 in iunie.

Sectorul bancar a reusit astfel sa obtina o rata a rentabilitatii activitatii de baza, adica raportul dintre veniturile si cheltuielile operationale, de 179% in iunie, comparativ cu 164% in iunie 2008.

In acelasi timp, riscul de credit continua sa scada, astfel ca provizioanele pentru credite neperformante (ajustari pentru depreciere) au scazut si ele cu aproape 1 miliard de lei, la 12,9 miliarde lei in iunie, de la 13,8 miliarde lei in martie.

De ce sunt acuzate bancile ca nu au platit impozite

Ministerul Finantelor a precizat ca exista 31 de societati bancare dintr-un total de 46 care la finalul anului trecut inregistrau pierderi fiscale.

Bancile cu pierderi se regasesc pe o lista publicata in ziarul Bursa, fara precizarea sursei, unde se regasesc si banci vechi, care nu mai functioneaza, precum si cooperative de credit.

Conform listei, doar sapte banci dintre cele 36 active in Romania au declarat pierderi fiscale aferente anului 2016, in conditiile in care 10 banci au raportat pierderi contabile, conform datelor BNR.

Celor 7 li se adauga insa alte 12 care desi au avut profit, nu a platit impozit, intrucat au de recuperat pierderi din anii anteriori. In total, asadar, in 2016 un numar de 19 banci dintre cele 36 nu au platit impozit pe profit.

Pierdere fiscala inseamna ca banca nu poate plati impozit pe profit, chiar daca inregistreaza profit, intrucat are de recuperat pierderi acumulate in anii anteriori.

Asadar, este posibil ca o banca, desi are profit intr-un an, sa nu plateasca impozit la stat, asadar sa aiba pierdere fiscala, intrucat din profitul anului respectiv trebuie sa acopere pierderile anilor anteriori.

Cum multe banci romanesti au facut pierderi in anii de criza – sistemul bancar a avut piederi cumulate de sapte miliarde lei in anii 2012 si 2014, conform datelor BNR – multe dintre ele, chiar daca in ultimii ani au revenit pe profit, ele inca nu si-au acoperit piederile istorice, motiv pentru care nu pot plati impozit pe profit si raporteaza pierderi fiscale.

Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a acuzat ca unele banci au recurs la optimizari fiscale pentru a declara pierderi artificiale, cu scopul de a nu plati impozit pe profit, in cadrul operatiunilor de vanzare de credite neperformante sau prin imprumuturile subordonate obtinute de la bancile-mama. (vezi aici detalii)