Unele bănci din România oferă chiar şi dobânzi de 30% pe an fondurilor de pensii private care îşi plasează banii în depozite, pentru a-şi acoperi nevoia de lichiditate, iar pentru plasamente de peste 30 zile, dobânzile sunt de circa 15-16% pe an, au spus pentru NewsIn surse din piaţă.rnrn”De obicei, dobânzile foarte mari se obţin pentru depozite la săptămână sau la două săptămâni. Nicio bancă nu oferă astfel de dobânzi pentru depozite de peste o lună”, a menţionat sursa citată, care a adăugat că această tendinţă s-a remarcat pe piaţa bancară începând cu octombrie-noiembrie 2008. rnrnÎn octombrie 2008, problemele de lichiditate ale unor bănci şi speculaţiile au împins dobânzile din piaţa interbancară peste 50% pe an.rnrnFondurile de pensii sunt atractive pentru bănci pentru că pot plasa sume mari, ceea ce le pune în postura de a negocia dobânzile. La finalul anului trecut, fondurile de pensii private obligatorii aveau active nete de 831,9 milioane lei (208,7 milioane euro), iar fondurile de pensii private facultative – de 84,3 milioane lei (21,2 milioane euro).rnrn”Băncile greceşti sunt mai agresive, dar nu este o regulă. Depinde de nevoia de lichiditate a unei bănci, într-o anumită zi. Noi suntem prezenţi în piaţă în fiecare zi şi plasăm în funcţie de cea mai bună ofertă”, a menţionat un administrator din piaţă. rnrnAcesta a precizat că instituţiile bancare care oferă cele mai atractive dobânzi au nevoie de bani pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate, dar şi de finanţări pentru credite. rnrnUn administrator a explicat că, de regulă, dimineaţa întreabă circa 15 bănci despre dobânzile pe care le oferă, la prânz reduce lista la circa 3-4 instituţii bancare, urmând ca apoi să aleagă cea mai bună ofertă din piaţă. rnrnUnele fonduri îşi plasează banii în depozite până la următoarea licitaţie de titluri de stat, iar altele au depozite cu maturitate de peste o lună. Pentru acestea din urmă, se pot obţine dobânzi de 15-16%, însă nu mai mult, susţin jucători din piaţă. rnrnUn fond de pensii poate plasa o parte din bani la o dobândă de 30% pe an, spre exemplu, iar o altă parte la dobânzi de 15-16%, întrucât, potrivit legii, un fond poate plasa în depozite cel mult 5% din active într-o singură instituţie bancară. rnrnPotrivit legislaţiei, un fond de pensii private poate să investească cel mult 50% din active în acţiuni cotate la burse din România sau din alte state europene, maximum 70% în titluri de stat, 20% în instrumente ale pieţei monetare şi cel mult 30% în obligaţiuni corporatiste. rnrnConform unor norme de modificare temporară a limitei maxime privind investiţiile, administratorul poate decide ca, pentru o perioadă de un an, să investească în titluri de stat, certificate de trezorerie, obligaţiuni guvernamentale, indiferent de termenul de scadenţă sau maturitatea acestor instrumente financiare, cu depăşirea plafonului actual de 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii. rn
Nu există comentarii pentru această știre.
"Decidenții de politici economice și liderii responsabili de stabilitatea macro-financiară țintesc să obțină și să mențină o combinație aproape ideală de dinamici aflate într-o interdependentă complexă, în care inflația redusă... detalii
Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a argumentat amenda dată băncilor pentru manipularea ROBOR prin transparența cotațiilor în perioada de stabilire a ratelor de dobândă (fixing), dinaintea derulării tranzacțiilor interbancare (trading)... detalii
Consiliul Concurenței a anunțat o amendă istorică pentru zece bănci, într-un dosar care lovește direct într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale ultimilor ani: ratele românilor. Când spui ROBOR, oamenii... detalii
Comunitatea bancară din România susține că rezoluția Consiliului Concurenței, adoptată fără a prezenta normele concrete încălcate, și refuzul Autorității de a participa la o ședință desfășurată în dealing room, pentru a observa modalitatea în care se derulează activitatea de tranzacționare, reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român, conform unui comunicat al Asociației Române a Băncilor (ARB), în care se adaugă: Băncile nu au schimbat nicio informație între ele și nicio practică care ar putea compromite funcționarea pieței monetare și care ar afecta clienții. Consiliul Concurenței a refuzat prezența în dealing room Instituțiile de credit au adresat reprezentanților Consiliului Concurenței invitația de a lua parte la ședințele din dealing room, însă au fost refuzate. În situația în care reprezentanții Consiliului Concurenței ar fi asistat la o ședință desfășurată într-un... detalii
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor