Clienții băncilor suportă marea majoritate a pierderilor din fraude

Pierderile din fraude bancare s-au ridicat în 2024 la 3,7 miliarde de euro din valoarea totală a fraudelor, de 4,2 miliarde euro, conform raportului privind fraudele realizat în comun de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și Banca Centrală Europeană (ECB). 

Ceea ce înseamnă că băncile și autoritățile (Poliția) au recuperat numai 12% din banii pierduți prin fraude, adică 0,5 miliarde euro.

Valoarea pierderilor a avut o creștere anuală de 23%, în timp ce fraudele au avansat cu 17%, ceea ce înseamnă că băncile au fost mai puțin eficiente în recuperarea pierdelor, concluzionează raportul ECB/EBA.

Majoritatea pierderilor cauzate de fraude au avut loc în urma transferurilor bancare (2,2 miliarde euro) și plăților cu cardul (1,3 miliarde euro) restul de doar 0,2 miliarde euro fiind rezultatul retragerilor de numerar la bancomate și altor tipuri de tranzacții (direct debit și e-money).

Clienții suportă 71% din pierderi

Din totalul pierderilor din fraude în valoare de 3,5 miliarde euro prin transferuri bancare și plăți cu cardul, clienților băncilor li s-au atribuit cea mai mare parte a pierderilor, de 2,5 miliarde euro (71%), în timp ce băncile și-au asumat pierderi de numai 0,8 miliarde euro.

În cazul pierderilor din transferuri bancare, cele mai multe, clienților băncilor li s-au atribuit 85% din acestea, iar băncilor doar 15%.

În contrast, pierderile din fraudele cu carduri, la nivel european, sunt suportate în principal de firmele de carduri și de bănci, doar 38% de utilizatorii cardurilor.

„O parte substanțială din pierderile financiare raportate, rezultate din atacuri frauduloase, sunt suportate de clienții băncilor (PSU – Payment Service User), în special în ceea ce privește transferurile de credit, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri sporite de protecție a consumatorilor și a unui cadru mai eficient privind responsabilitatea pentru fraude”, se arată în raportul ECB/EBA.

„Pierderile substanțiale suportate de clienții băncilor ridică întrebări și cu privire la eficacitatea mecanismelor de despăgubire disponibile pentru aceștia în cazurile de fraudă și poate sugera că interpretările naționale restrictive ale termenilor de „autorizare” și „neglijență gravă” contribuie la suportarea de către clienții băncilor a unei cote mari din pierderi”, conform raportului.

În România, pierderile din fraudele cu carduri sunt suportate în principal tot de clienții băncilor, în propoție de 56%, comparativ cu 38% la nivelul european. (vezi foto)

Distribuția pierderilor cauzate de fraudă diferă semnificativ în cadrul țărilor europene, se meționează în raport:

„Există mai multe motive subiacente care ar putea explica aceste disparități, inclusiv regimuri divergente de răspundere în cadrul SEE sau interpretări divergente ale conceptelor cheie din cadrul PSD2, cum ar fi conceptele de „autorizare” a tranzacțiilor și „neglijență gravă”, variațiile în disponibilitatea și eficacitatea mecanismelor de soluționare a litigiilor, conștientizarea consumatorilor și alfabetizarea digitală, diferențele în obiceiurile de plată la nivel național și potențialele inconsecvențe în practicile de raportare.”

În cazul pierderilor aferente fraudelor prin transferuri interbancare, clienții băncilor românești suportă 97% din pagubă, arată statisticile ECB/EBA (vezi foto). Este un procent mult mai ridicat decât media europeană, de 85%.

Totuși, în mai toate țările, ponderea responsabilității clienților băncilor pentru fraude trece de 80%, menționează raportul:

„Acest lucru sugerează că, în majoritatea țărilor, modus operandi al fraudei cu transferuri de credit, adesea cu tranzacții autentificate prin SCA, este deosebit de penalizant pentru utilizatorii care au fost considerați responsabili pentru pierderile legate de transferurile interbancare. Mai exact, posibila considerare a tuturor tranzacțiilor autentificate prin SCA ca fiind autorizate ar putea fi un motiv relevant pentru nivelul ridicat al resposabilității atribuite clienților băncilor.”

Un procent de 70% din totalul fraudelor cu cardul s-au făcut prin plăți internaționale, iar între 40% și 50% dintre fraudele prin transferuri bancare au fost plăți în conturile unor bănci străine.

„Nivelurile ridicate de fraudă în transferurile bancare și plățile cu cardul transfrontaliere pot fi rezultatul cooperării insuficiente între bănci și alți actori de pe piață pentru a gestiona activitățile infracționale între țări.

Iar pentru plățile transfrontaliere cu cardul care implică o bancă din afara Europei (tranzacții cu o singură intrare), aplicarea SCA este inconsistentă sau absentă, crescând vulnerabilitatea și având impact asupra ratelor de fraudă”, se arată în raport.

Un număr de aproape 150.000 de fraude bancare (148.339) au avut loc în România în 2024, reprezentând 0,004% din volumul total de tranzacții bancare, conform statisticilor prezentate de Banca Centrală Europeană (ECB) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA):

Câte fraude bancare și cu ce valoare s-au făcut în România în 2024

Cele mai multe fraude bancare se realizează prin furtul datelor cardurilor și prin manipularea clienților băncilor să transfere bani în conturile hoților, se mai arată în raportul privind fraudele:

Care sunt cele mai frecvente tipuri de fraude bancare