Ce spun cei mai puternici bancheri ai lumii, sefii Fed si BCE, despre revenirea economiei din Marea Recesiune: nu suntem inca pregatiti pentru a majora dobanzile. Dimpotriva, este nevoie in continuare de stimuli financiari

Janet Yellen, sefa Federal Reserve (Fed), banca centrala a Statelor Unite, si Mario Draghi, seful Bancii Centrale Europene (BCE), au declarat vineri, in cadrul simpozionului anual de la Jackson Hole, organizat de Federal Reserve Bank of Kansas City, ca economia americana si cea europeana inca nu si-au revenit complet din Marea Recesiune (Great Recession), astfel ca bancile centrale vor ramane prudente inaine de a decide sa creasca din nou dobanzile si sa renunte la stimulii financiari, respectivi politicile monetare neconventionale, pentru stimularea cresterii economiei si a pietei muncii.

Totusi, se pare ca exista o asimetrie temporala intre politicile monetare ale celor doua mari banci centrale, estimata de economisti la 2 ani, cauzata de evolutia mai rapida a economiei americane fata de cea europeana, fapt reflectat si de declaratiile celor doi: in timp ce americanca precizeaza ca se observa o imbunatatire peste asteptari a pietei muncii, ceea ce ar putea determina Fed sa intareasca la un moment dat politica monetara, italianul de la BCE a subliniat din nou pericolul unei inflatii foarte mici in zona euro care ar putea afecta stabilitatea preturilor, astfel ca BCE a pregatita sa adopte noi masuri de stimuli financiari.

Ceea ce inseamna ca Fed-ul ar putea trece la majorarea dobanzii pentru dolar, aflata aproape de 0% din decembrie 2008, mai curand decat BCE, a carei dobanda pentru euro se afla, de asemenea, aproape de 0, mai exact 0,15%, iar rata dobanzii pentru depozite este negativa, de -0,10%.

Ce a spus Janet Yellen, sefa Fed

Janet Yellen, sefa Federal Reserve (Fed), banca centrala a Statelor Unite, a declarat vineri, in cadrul simpozionului anual de la Jackson Hole, organizat de Federal Reserve Bank of Kansas City, ca este nevoie in continuare de o atitudine prudenta in privinta intaririi politicii monetare, respectiv majorarea dobanzilor si reducerea stimulilor fiscali, intrucat piata muncii ramane afectata de recesiune (Great Recession, cum zic americanii), in ciuda reducerii peste asteptari a ratei somajului.

Rata somajului este, alaturi de stabilitatea preturilor, una dintre cele doua componente de care Fed este raspunzatoare in SUA, spre deosebire de Banca Centrala Europeana si bancile centrale din tarile europene, inclusiv in Romania, care au ca mandat legal doar asigurarea unei inflatii scazute, de pana la 2%.

Cu toate ca rata somajului din SUA a scazut peste asteptari in ultima perioada, ajungand la 6,2%, la jumatate fata de somajul din Europa, situat la 11,5%, iscand astfel opinii printre membrii conducerii Fed ca aceasta ar trebui sa inceapa sa majoreze dobanda, redusa la 0 de la inceputul crizei din decembrie 2008, Yellen apreciaza, in discursul sau extrem de elaborat si documentat, ca nu doar rata somajului ar trebui sa fie luata in considerare inainte de a se trece la o intarire a politicii monetare.

Admitand totusi ca banca centrala americana va actiona in momentul in care se confirma tendinta de imbunatatire a pietei muncii, sefa Fed considera ca ar trebui luati in considerare si alti factori care influenteaza piata muncii, considerand ca resursele acesteia sunt inca exploatate sub potential, asadar inca nu se poate vorbi de o revenire totala a pietei muncii. (Vezi aici discursul lui Janet Yellen).

Ce a spus Mario Draghi

Si Mario Draghi, seful Bancii Centrale Europene (ECB), a declarat, tot vineri, in cadrul aceluiasi simpozion din SUA, ca institutia pe care o conduce este pregatita pentru “a utiliza toate instrumentele necesare pentru asigurarea stabilitatii preturilor pe termen mediu”, ceea ce inseamna ca va continua sa adope masuri neconventionale, precum asigurarea de lichiditati ieftine bancilor europene pentru creditarea sectorului economic, pentru evitarea unei stagflatii in stil japonez, in conditiile unei inflatii foarte mici si a unei recuperari economice timide. (Draghi: The ECB will use all means within its mandate to ensure price stability over medium term.)

Politica monetara poate si ar trebui sa joace un rol central in stimularea cererii, a precizat Draghi. (Draghi: On the demand side monetary policy can and should play a central role.)

“Persistenta unei inflatii reduse ar putea fi un risc pentru stabilitatea financiara”, a declarat Draghi. (Draghi: Most effects are temporary but persistent low inflation could be a price stability risk.)

El a mai spus ca este in continuare nevoie de stimuli din ambele parti ale economiei: politicile de stimulare a cererii trebuie sa fie acompaniate de politici structurale la nivel national.

(Draghi: We need action on both sides of the economy – aggregate demand policies have to be accompanied by national structural policies).

Sunt necesare politici structurale pentru cresterea potentialului de crestere a economiei si pentru a permite politicilor monetare si fiscale sa redevina mai eficiente in cadrul noului ciclu economic, a adauga seful BCE.

(Draghi: Structural policies needed for higher potential growth and to let fiscal and monetary policy regain traction on the economic cycle.)

Politicile agregate de stimulare a cererii se vor dovedi in final ineficiente fara stimulente pe partea de oferta, a adaugat Draghi. (Draghi: Aggregate demand policies will ultimately not be effective without action on the supply side)

Seful BCE a mai spus ca politica fiscala ar trebui sa joace un rol mai mare alaturi de politica monetara, existand diverse mijloace pentru a se atinge acest obiectiv. (Draghi: Would be helpful if fiscal policy could play a greater role alongside monetary policy and there are various ways to achieve this)

Aceste remarci au fost facute pe langa prezentarea din cadrul simpozionului, o ampla analiza dedicata pietei muncii din Europa (Vezi aici prezentarea).