Banca Națională a României (BNR) explică în minuta ședinței de politică monetară din 8 iulie 2026, motivele pentru păstrarea dobânzii de referință la 6,5%, printre care:

• Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global;
• Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv
• Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate
• Noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026, și mai modestă comparativ cu prognoza precedentă

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 8 iulie 2026

Data publicării: 20.07.2026

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85 la sută în mai, de la 9,87 la sută în martie, în principal ca urmare a creșterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se ușor în ambele luni, până la 8,5 la sută în mai, de la 8,2 la sută în martie, în condițiile în care descreșterea și în acest interval a dinamicii prețurilor alimentelor procesate a fost mai mult decât contrabalansată ca impact de creșterile înregistrate de subcomponentele non-alimentare, mai pronunțate în cazul serviciilor și survenite după două luni de scădere, au remarcat membrii Consiliului.

În urma evaluării, s-a concluzionat că influențele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflației au venit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, și că acestea le-au devansat consistent pe cele de sens contrar decurgând din scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din slăbirea cererii de consum.

În cadrul discuțiilor, membrii Consiliului au făcut referiri la mica creștere consemnată de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum în intervalul aprilie-mai 2026 după scăderea notabilă din trimestrul I, dar mai cu seamă la cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor, care au continuat să se mărească pe ansamblul trimestrului II 2026 ori s-au redus doar marginal față de precedentele trei luni, deși au cunoscut corecții descendente notabile în iunie. Totodată, anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut în jumătatea superioară a intervalului țintei în trimestrul II, în condițiile unei descreșteri graduale în aprilie-mai, succedată de o reajustare în sens ascendent în iunie, în vreme ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească în prima lună a trimestrului II, în corelație cu prelungirea trendului descrescător al variației veniturilor populației și cu urcarea pe palierul de două cifre a ratei anuale a inflației, au subliniat membrii Consiliului.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2026, după ce s-a comprimat cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025, evoluție ce face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.

S-a observat, totodată, că în raport cu perioada similară a anului trecut, economia a înregistrat o scădere de 1,2 la sută în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2 la sută în precedentele trei luni, în principal sub impactul accentuării contracției în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației, precum și ca efect al măririi aportului negativ al variației stocurilor. În același timp, formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, iar evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunțată în raport cu trimestrul precedent, au remarcat membrii Consiliului. S-a sesizat că, pe acest fond, deficitul balanței comerciale și-a moderat contracția față de aceeași perioadă a anului anterior, însă deficitul de cont curent și-a accentuat-o, beneficiind de influențele ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că datele actuale indică o nouă scădere moderată a gradului de încordare a pieței în trimestrul I, urmată de o reducere mai temperată în trimestrul II 2026, arătând că efectivul salariaților din economie și-a încetinit descreșterea în aprilie față de precedentele trei luni și și-a stopat-o în termeni anuali, iar rata șomajului BIM s-a menținut cvasi-constantă pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce în trimestrul anterior s-a mărit la o valoare medie de 6,4 la sută, în timp ce rata locurilor de muncă vacante a stagnat. La rândul lor, sondajele de specialitate aferente trimestrului II 2026 relevă scăderea pe mai departe a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, evoluții ce sugerează prelungirea tendinței de detensionare a pieței muncii în perspectivă apropiată, au semnalat membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a salariului brut nominal și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-au încetinit sensibil trendul descendent în aprilie 2026 comparativ cu trimestrul anterior, dar în condițiile coborârii lor la niveluri joase din perspectivă istorică încă din prima lună a anului.

Incertitudinile asociate dinamicii viitoare a costurilor cu forța de muncă rămân totuși ridicate, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri la nivelurile recente ale ratei anuale a inflației și ale așteptărilor inflaționiste, precum și la majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și la decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. Au fost evidențiate însă în mai multe rânduri influențele de sens opus așteptate să decurgă din incertitudini și costuri generate de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și din măsurile de consolidare fiscală implementate, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, cu impact asupra cererii de consum și asupra veniturilor și activității investiționale a firmelor. Totodată, au fost reiterate riscurile induse pe mai departe de tensiunile comerciale globale și de schimbările structurale produse pe anumite piețe, precum și implicațiile recursului crescut la angajați extracomunitari și ale extinderii digitalizării și automatizării.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut relativ constante și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuși lent și pe o traiectorie moderat sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, și a rămas apoi cantonat pe noul palier, doar ușor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai, iar raportul leu/dolar s-a menținut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, în condițiile accentuării la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuația aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum și incertitudinile generate de situația politică internă. Din această perspectivă a fost subliniată din nou importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.

În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit în primele două luni ale trimestrului II ascensiunea lentă reamorsată în debutul anului curent, ajungând la 7,7 la sută în mai, de la 7,1 la sută în martie, în condițiile în care scăderea de ritm consemnată de componenta în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creșterii susținute a variației creditului în valută – sub influența mișcărilor de pe segmentul societăților nefinanciare -, precum și de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului. Ascensiunea a fost încetinită întrucâtva de dinamica creditului acordat populației, care a înregistrat noi mici scăderi în acest interval, pe seama ritmului împrumuturilor în lei pentru consum și alte scopuri, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflației la 10,3 la sută în iunie și scăderea ei ulterioară până la 5,5 la sută în decembrie 2026 și la 2,7 la sută în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflației în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condițiile influențelor venite recent îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuințele de stat, au remarcat membrii Consiliului.

În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind în principal incertitudinile asociate evoluției cotațiilor gazelor naturale și altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele indirecte potențial exercitate pe plan intern de șocul energetic global, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate. Au fost evidențiate însă și ampla ajustare descendentă a cotației petrolului din luna iunie și indiciile unui an agricol bun, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și a gazelor naturale asupra prețurilor unor bunuri și servicii.

Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni dezinflaționiste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată, au concluzionat membrii Consiliului, evocând din nou decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB – mai ales în contextul persistenței mărite a inflației de bază –, dar și dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată spre finale anului 2025 și în trimestrul I 2026, precum și perspectiva continuării adâncirii acestuia în următoarele trimestre, în principal pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025. Evoluțiile au fost acompaniate de scăderea consumului privat în ultimele trimestre, inclusiv sub impactului șocului energetic global, precum și de consolidarea trendului descendent al dinamicii costurilor salariale din industrie/sectorul privat, ale căror efecte dezinflaționiste sunt așteptate să se manifeste de asemenea cu întârziere, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca nivelul și ascensiunea recentă a ratei anuale a inflației să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor.

Referitor la viitorul apropiat al poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026, și mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.

S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluției în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 față de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar și cu un aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. În cazul exportului net este însă probabilă o nouă mică scădere a impactului expansionist al evoluției acestuia, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie, înregistrând o creștere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au atenuat contracția în termeni anuali în prima lună a trimestrului II, au remarcat membrii Consiliului.

Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.

S-a arătat că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.