În Trimestrul patru (T4) 2022, instituțiile de credit din România au înăsprit standardele de creditare pentru împrumuturile acordate companiilor nefinanciare și pentru creditele de consum acordate populației, pe fondul deciziilor de politică monetară și politică macroprudențială, situației actuale sau așteptate a capitalului băncii și a incertitudinilor provenite din evoluțiile economice, conform unui sondaj realizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR), in care se mai arata:
În cazul creditelor ipotecare acordate populației, băncile au indicat, însă, o ușoară relaxare a standardelor de creditare, contrar așteptărilor anterioare.
Pentru T1 2023, peste 95 la sută din băncile respondente anticipează menținerea constantă a standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate sectorului real.
Din perspectivă sectorială, instituțiile de credit apreciază că riscul de credit asociat creditării companiilor nefinanciare a continuat să se înrăutățească și în T4 2022, astfel, 6 dintre cele 10 sectoare avute în vedere fiind considerate mai riscante față de trimestrul anterior.
Din punctul de vedere al băncilor, cel mai riscant sector de activitate economică rămâne, în continuare, cel energetic.
Instituțiile de credit au indicat o reducere a cererii de credite din partea populației în T4 2022, comparativ cu trimestrul precedent.
În schimb, cererea de credite din partea companiilor a înregistrat o majorare moderată la nivel agregat și din partea corporațiilor, în timp ce, la nivelul IMM s-a observat o cvasistagnare a acesteia. Pentru T1 2023, băncile anticipează diminuarea cererii de credite din partea ambelor segmente ale sectorului real.
Nu există comentarii pentru această știre.
Motivul pentru care Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru că s-ar fi înțeles să crească indicele ROBOR este transparența în timpul stabilirii dobânzilor (fixing). Este vorba de faptul că în... detalii
Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR nu presupune acordarea automată a unor despăgubiri clienților băncilor care au credite în lei cu dobânzi variabile, acestea putând fi obținute doar prin acțiuni în... detalii
Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii
Între ROBOR, EURIBOR și LIBOR există diferențe de metodologie, de guvernanță și de funcție economică, astfel încât eventuale comparații nu pot fi susținute atunci când se evocă amendarea băncilor, conform... detalii
Cum este pus la punct un jurnalist de cititorii lui, în cazul „judecătorii au suspendat un comunicat de presă”
La fel ca Temu și AliExpress, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de informații false destinate înșelătoriilor și fraudelor online
Cum justifică economistul-șef al BNR că este benefică, nu ilegală, cooperarea între bănci pentru stabilirea ROBOR
Bancherii susțin argumentele economistului-șef al BNR împotriva deciziei Consiliului Concurenței privind ROBOR
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român