AURUL, noua monedă de rezervă. Marile bănci centrale investesc agresiv în metalul preţios

Marile bănci centrale, din SUA şi până în Europa, investesc agresiv în aur, care devine în mod evident “noua monedă de rezervă” la nivel mondial, potrivit unui studiu realizat de portalul de informaţii financiare 24/7 Wall Street, preluat de MarketWatch si citat de Mediafax.rnrnCreşterea substanţială a preţului aurului vorbeşte de la sine, investiţiile în metalul preţios aducând în trimestul al treilea un randament de 11,1%. Preţul aurului a crescut în primele nouă luni cu 16%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.rnrnPortalul 24/7 Wall Street a analizat primii 10 mari deţinători de aur, care, în mod surprinzător, nu coincid cu cele mai mari 10 economii ale lumii.rnrnAstfel, două ţări relativ mici, Elveţia şi Olanda, au rezerve importante de aur, ocupând poziţiile şase şi nouă în clasament, chiar dacă PIB-urile lor se află abia pe locurile 19, respectiv 17 în lume.rnrnPotrivit Acordului pentru Aur al Băncilor Centrale încheiat de state europene mari, multe ţări cu economii importante ar trebui să vândă aur, dar nu o fac.rnrnMarea Britanie, cu un PIB de 2.430 miliarde de dolari, este a şaptea mare economie a lumii, dar în funcţie de deţinerile de aur se află abia pe locul 17, reprezentând numai 15,9% din totalul rezervelor sale externe.rnrnO altă excepţie este reprezentată de Brazilia, care este pe locul şase în lume cu un PIB de 2.500 de miliarde de dolari, dar deţine numai 33,6 tone de aur, respectiv 0,5% din rezervele sale externe. Brazilia se poziţionează astfel pe un surprinzător loc 52 la nivel mondial în rândul deţinătorilor de aur.rnrnFMI este al treilea mare deţinător de aur în lume, cu 2.814 tone, iar Banca Centrală Europeană se află în urma Indiei, pe locul 11, cu 502 tone, reprezentând 32,3% din rezervele sale.rnrnAchiziţii recente de aur au fost făcute de băncile centrale din Rusia, Turcia, Ucraina şi Republica Kârgâză.rnrnPotrivit Consiliului Mondial al Aurului, acest metal nu mai este doar un scut faţă de inflaţie, dar şi un element major de protecţie în cursa mondială de devalorizare a monedelor, chiar dacă preţurile de consum sunt relativ stabile.rnrnAnalizele consiliului au arătat că o creştere de 1% a masei monetare, în decurs de şase luni, în Statele Unite, Europa, India şi Turcia, tinde să majoreze preţul aurului cu 0,9%, 0,5%, 0,7%, respectiv 0,05%.rnrnStatele Unite, prima economie a lumii cu un PIB de 15.000 de miliarde de dolari, au cele mai mari rezerve de aur, 8.133 de tone, urmate la mare distanţă de Germania, a patra mare economie, cu 3.395 tone de aur.rnrnItalia, a opta economie mondială, este al treilea mare deţinător de aur, cu 2.451 tone, urmată de Franţa, a cincea mare economie, cu 2.435 tone aur.rnrnChina ocupă abia poziţia a cincea în clasamentul deţinătorilor de aur, cu 1.054 tone, chiar dacă este a doua mare economie mondială, cu un PIB de 7.300 miliarde de dolari.rnrnTopul primilor 10 mari deţinători în aur este completat în ordine de Elveţia, Rusia, Japonia, Olanda şi India.