Aplicarea penalităților și dobânzilor în timpul procedurii de executare silită a unui credit neplătit este interzisă de OUG 50/2010 privind contractele de credit de consum.
Articolul 38, aliniatul (8) din OUG 50/2010 arată următoarele:
„Pe parcursul procedurii de executare silită se interzice perceperea dobânzilor și a dobânzilor penalizatoare”, conform textului de lege publicat pe portalul legislativ public, Legislatie.just.ro.
Un cititor s-a plâns, la Reclamațiibănci.ro, că a fost executat silit de Kruk pentru un credit neplătit luat de la Raiffeisen, prin poprirea salariului.
Dar deși a achitat toată datoria, conform dosarului primit de la executorul judecătoresc, Kruk i-a transmis că mai are de plătit și dobânzi și penalități, în plus față de ce plătise deja.
Ceea ce este ilegal, după cum am văzut, pentru că OUG 50/2010 interzice aplicarea dobânzilor și penalităților în timpul executării silite. Vezi răspunsul integral la întrebare, pe Reclamațiibănci.ro:
Nu este de mirare că există astfel de cazuri ne respectare a legii, dacă până și un avocat, Bogdan Buneci, susține, într-un articol de pe Digi24.ro, că „în etapa executării silite, datoria nu mai înseamnă doar suma rămasă de achitat din credit, ci include și o serie de costuri suplimentare, care pot majora semnificativ valoarea totală de plată. Printre acestea se numără dobânzile penalizatoare…” (foto)

Evident că este un fake news, o informație falsă, foarte surprinzătoare dacă ne gândim că Digi24.ro este o publicație de prestigiu, nicidecum un tabloid cu știri senzaționale, neserioase.
Iată de ce acum, când suntem înecați de informații false sau teribiliste, cu titluri precum „așa ceva nu s-a mai pomenit”, „trebuie să vezi sau să citești asta”, orice informație trebuie verificată.
Trebuie să verificăm atât sursa informației, adică adresa de internet a articolului pe care-l citim, pentru că sunt multe pagini false, care imită site-uri cunoscute, cât și conținutul acestuia.
O regulă de aur aplicată în jurnalism este verificarea unei informații din mai multe surse. Mai exact, când vrei să fii sigur că ceva este adevărat, caută pe mai multe site-uri de știri de încredere respectiva informație.
Nu trebuie să avem încredere nici în AI-urile Google sau Chat GPT, pentru că acestea pot prelua informații false din diversele surse citate și ni le prezintă ca fiind reale.
În cazul de față, AI-ul Google a răspuns corect, în general, la întrebarea dacă se pun dobânzi penalizatoare în timpul executării silite, spre deosebire de un caz precedent, când a zbârcit-o rău de tot.
Totuși răspunsul Google AI conține și o informație falsă citând, culmea, chiar un articol din Bancherul.ro, dar în care nu există informația citată de Google AI.
În articolul citat se spune: “Este interzisă de lege perceperea de dobânzi sau de dobânzi penalizatoare la un credit, după inițierea procedurii de executare silită.”
În răspunsul Google AI se arată că ar exista o excepție, și anume că poate fi datorată dobânda remuneratorie, dacă titlul executoriu prevede expres acest lucru. Dar dacă titlul ar prevede acest lucru, ar fi ilegal, pentru că legea spune clar că “se interzice perceperea dobânzilor”, așadar și a oricăror tipuri de dobânzi, inclusiv remuneratorie.
Dobânda remuneratorie și penalizatoare poate fi aplicată în cadrul contractelor dintre firme (profesioniști), conform prevederilor Ordonanței nr.13 din 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, pe când OUG 50/2010 se aplică doar contractelor de credite de consum pentru populație.
Articolul 3
(1) Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.
(2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale.
(2^1) În raporturile dintre profesioniști și între aceștia și autoritățile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale*). Sursa: Portalul legislativ
Am explicat în acest videoclip cum depistăm știrile false de pe net:
Nu există comentarii pentru această știre.
Facebook publică permanent postări sponsorizate cu înșelătorii financiare, precum investiții în acțiuni sau criptomonede, pentru că CNA (Consiliul Național al Audiovizualului) nu cere eliminarea acestora. Una dintre postările frauduloase active... detalii
Plata cumpărăturilor la magazine cu cardul la POS are acum un concurent serios: Ropay. Plățile Ropay au patru mari avantaje față de plățile cu cardul: mai simple, fără a fi... detalii
Mulți cititori ne-au scris că au căzut în capcana creditelor online de la IFN-uri, cu dobândă 0 în primele zile sau chiar luni, aprobate rapid și ușor, probabil fără prea... detalii
Consiliul Concurenței spune că are dovezi că băncile au vorbit între ele pentru a-și alinia cotațiile ROBOR la anumite niveluri, motiv pentru care au fost amendate și li s-a cerut... detalii
BRD majorează comisioanele la conturi, carduri, transferuri și alte servicii bancare
Meta (Facebook și Instagram), investigată de Comisia Europeană pentru că face reclamă la fraude financiare
Este foarte greu de afirmat că mecanismul de stabilire a ROBOR permite o înțelegere între bănci, spune fostul economist șef al Consiliului Concurenței
Dobânda la creditul din reclama Raiffeisen poate fi și de 5 ori mai mare
Libra nu te mai lasă să scoți bani gratuit la bancomat, dacă nu faci o plată cu cardul
Poliția și DNSC spun că e importantă prevenirea fraudelor online, dar nu au nici măcar un număr de telefon dedicat acestora
Au dreptul casele de schimb valutar să-mi refuze bancnote euro vechi?
Am plătit rata la credit în avans, însă banca m-a amenințat cu raportarea la Biroul de Credit, pentru că am poprire (actualizat)
Creditele cu dobânzi ROBOR reprezintă doar 18% din totalul împrumuturilor în lei
Prostia și domnia se plătesc, spune o doamnă care a "investit" în programul Brua