Google AI ne dă informații false nu din greșeală, ci din prostie

Când roboții încep să gândească, adică să facă inteligență artificială, începe dezastrul.

Roboții sunt buni ca sclavi. Să-i pui să facă în locul tău munci simple și grele, care-ți răpesc timp, gen să adune, să împartă, să caute te miri ce și așa mai departe.

Dacă încerci să-i pui să gândească în locul tău, de exemplu să facă o sinteză sau să interpreteze un text, o opinie, faci o mare greșeală.

Iată exemplul unei informații false furnizate de modulul de inteligență artificială (AI) al Google.

Un cititor ne-a întrebat, la Întreabă Banca: „Daca am ifeneuri poate sa-mi blocheze cardul din prima luna dupa angajare?”

Am fost curios ce răspuns îmi dă Google la întrebarea dacă poprirea se poate face din prima lună după angajare. Ce spune Google AI:

„Da, poprirea se poate face în prima lună după angajare, imediat ce noul angajator primește înștiințarea de la executorul judecătoresc sau fiscal. Nu există o perioadă de grație sau o perioadă minimă de așteptare după angajare înainte ca poprirea să poată fi activată.”

Am intrat însă imediat la bănuieli, din două motive:

• Informația furnizată de Google AI nu are sursă menționată în text, o regulă de bază în jurnalism și în același timp un indiciu pentru o informație falsă.

După textul furnizat de Google AI apar două linkuri către două site-uri, care intuitiv ar trebui să reprezinte sursa informației. Primul link este către un site denumit Pluxee, de care nu mai auzisem, care este al unei firme de bonuri de masă. Și așa am ajuns la al doilea motiv pentru bănuiala că ceva nu e în regulă cu informația:

• Sursa informației nu este reprezentativă sau nu este de încredere. În cazul Pluxee, sunt valabile ambele. În primul rând pentru că site-ul unei firme de bonuri de masă nu poate fi reprezentativ pentru o informație legală, cu privire la popriri.  

Apoi, site-ul unui comerciant nu poate fi de încredere pentru veridicitatea unei informații privind legislația executărilor silite. De încredere ar fi un site cu informații specializate în domeniul juridic sau o publicație, unde ar trebui să găsesc informații verificate de jurnaliști.

Drept dovadă, dacă intri pe site-ul Pluxee citat de Google, ți se indică textul citat (vezi foto): „Începând cu prima plată de salariu ulterioară primirii adresei, angajatorul este obligat să rețină suma indicată și să o verse în contul indicat de executorul judecătoresc.”

Un text care nu are sursă. În mod normal, conform normelor jurnalismului, trebuie să ni se indice articolul de lege care spune așa ceva. 

Așa că am întrebat din nou Google: Textul “Începând cu prima plată de salariu ulterioară primirii adresei, angajatorul este obligat să rețină suma indicată și să o verse în contul indicat de executorul judecătoresc” există in Codul de procedura civilă?

Răspunsul primit de la Google AI: „Da, textul citat sau o variantă foarte similară din punct de vedere juridic se bazează pe obligațiile angajatorului (terț poprit) stabilite în Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), în secțiunea referitoare la poprire.”

Așadar, este vorba de o variantă de text bazată pe obligațiile terțului poprit din Codul de procedură civilă.

Să vedem însă ce spune Codul de procedură civilă la obligațiile terțului poprit:

“Articolul 787

Obligațiile terțului poprit

(1) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:

1. să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înființate pentru realizarea altor creanțe decât cele arătate la pct. 2;

2. să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

(2) Dacă sunt înființate mai multe popriri, terțul poprit va proceda potrivit alin. (1), comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătați la pct. 1 și 2 din același alineat numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare în parte.

(3) Terțul în mâinile căruia se află bunurile mobile incorporale poprite este supus tuturor îndatoririlor și sancțiunilor prevăzute de lege pentru administratorii-sechestru de bunuri sechestrate.

(4) În cazul când poprirea s-a făcut asupra unor bunuri mobile incorporale și termenul de restituire este scadent, terțul poate cere executorului să le încredințeze unui administrator-sechestru.

(5) Terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi. El își va formula apărările în instanța de validare.”

Nicăieri în acest text de lege nu există vreo referire la textul preluat de Google de pe site-ul Pluxee: „începând cu prima plată din salariu ulterioară primirii adresei, angajatorul este obligat să rețină suma indicată”.

În concluzie, Google AI ne servește o informație falsă, fabricată de un site care nu are nicio legătură cu informația juridică.

Surse de informații nerelevante

Informațiile greșite apar atunci când sursa acestora este de mâna a doua, cum se spune în jurnalism, adică nu cea care produce informația, ci o alta, care o preia într-un mod eronat, iar AI-ul Google o transmite mai departe.

O regulă a jurnalismului, în scopul verificării unei informații, pentru a corespunde adevărului, este verificarea nu doar a unei singure surse, ci a mai multora (cel puțin 3), tocmai pentru a evita intoxicarea cu o informație falsă de la prima sursă, cum a făcut Google.

Google AI, ca un robot ce se respectă, ne oferă nu 3, ci 4 surse. A doua este un site de asemenea nerelevant pentru un text juridic: site-ul Wearehr, specializat în resurse umane, care în cel mai bun caz poate fi luat în considerare pentru legislația muncii.

Textul evidențiat de Google AI din acest site este: „Dacă angajatorul nu aplică poprirea, riscă să fie considerat „terț poprit” și să răspundă pentru sumele nevirate.” Așadar o informație generală, fără legătură cu proprire din prima lună.

A treia sursă a Google este un site axat pe informații pentru firme, Startupcafe, din grupul Hotnews, așadar de încredere. Numai că nici în acest articol despre popriri citat de Google AI nu există nicio referire la subiectul în cauză, poprirea din prima lună după angajare. Cu alte cuvinte, o a doua sursă nerelevantă.

A patra sursă Google este Banca Transilvania, evident una de încredere. Numai că și textul evidențiat de Google ca fiind sursă a informației sale este, de asemenea, nerelevant, fără legătură cu întrebarea concretă: „Daca ai o singura poprire si primesti salariul prin banca – oricare ar fi ea – banca este obligata sa retina 1/3 din valoarea salariului net lunar. Daca sunt mai multe popriri, banca este obligata sa retina 1/2 din valoarea salariului net lunar primit.” Și nici în acest text nu există vreo referire cu privire la poprirea începând cu prima lună.

În concluzie, dintre cele patru surse ale Google AI, prima are informații false, iar restul de trei – nerelevante, fără legătură cu subiectul.

Greșeala AI este modul său de funcționare

După textul cu răspunsul Google AI apare un text scris mărunt, aproape ilizibil, pe care l-am observat abia după mai multe vizionări a rezultatelor: „Răspunsurile de la AI pot include greșeli. Pentru consiliere juridică, consultă un profesionist.”

Numai că aici nu este vorba de o greșeală. O greșeală ar fi fost dacă răspunsul Google ar fi interpretat greșit sursa citată. Dar, nu, Google a interpretat corect sursa greșită, cu informație falsă.

Așadar, greșeala Google constă, de fapt în modul greșit de selecție atât a surselor sale, cât și a informațiilor despre subiect.

Este greu de crezut că la o întrebare privind poprirea, Google să nu poată cita sursa de primă mână, Codul de procedură civilă. Dar este adevărat.

Pentru că dacă ar fi făcut-o, ar fi descoperit că în Codul de procedură civilă, la la articolul 781 aliniatul 5, litera c se arată:

„Nu sunt supuse executării silite prin poprire: sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi.”

Vezi detalii, în acest articol din Întreabă Banca:

Poprirea se poate face în prima lună după angajare?

Google AI nu-și recunoaște greșeala

Am fost curios dacă Google Ai are măcar un dram de minte să-și recunoască greșeala și să încerce să devină mai bun, cum se laudă alte inteligențe artificiale.

Așa că i-am transmis că „poprirea nu se poate face în prima lună dupa angajare”.

Răspunsul primit de la Google AI: „Afirmația conform căreia poprirea nu se poate face în prima lună după angajare este falsă din punct de vedere legal. Poprirea pe salariu poate fi instituită imediat ce executorul judecătoresc sau organul fiscal identifică noul loc de muncă.”

M-am gândit că poate că Google AI nu a înțeles bine, și se referă la înființarea popririi, ca act juridic, care într-adevăr se face imediat după notificare, însă nu și la reținerea salariului.

Așa că l-am întrebat mai detaliat: „Daca am poprire, mi se poate retine din salariu din prima luna dupa angajare?”.

Răspunsul a fost același: “Da, ți se poate reține din salariu încă din prima lună de angajare, dacă angajatorul a primit adresa de înființare a popririi de la executorul judecătoresc/ANAF înainte de a face plata salariului.”

Sursele de informare citate fiind, aceleași.

Deci Google îmi spune că informația corectă pe care i-am furnizat-o este falsă din punct de vedere legal, fără măcar să-mi citeze legea pe care se bazează, ci doar pe niște surse de informații false și nerelevante.

Ceea ce înseamnă că aici nu e vorba de greșeală, ci de prostie.

De aceea, am trimis la Google, în calitate de jurnalist, următoarele întrebări:

– Care sunt criteriile dupa care Google AI selecteaza sursele de informatie pentru oferirea rezumatelor generate de AI?

– Cate informatii gresite au fost depistate de Google sau au fost reclamate de utilizatori?

– Cum sunt corectate informatiile gresite?

Întrebări la care responsabilii cu presa ai Google nu au catadicsit să ne răspundă.

Am trimis la Google o sesizare și în calitate de consumator, în care m-am plâns de informația falsă primită.

Ce credeți? Am primit răspuns de la…inteligența artificială. Cât de proastă e AI-ul Google, ați văzut mai sus.

Dar cât de stupidă e în relația cu clienții, nu vă imaginați.

Cât de stupidă poate fi Google AI

În primul răspuns, AI-ul Google m-a pus să-i dau detalii despre problema sesizată. Așa că i-am transmis care e problema, destul de simplă, de altfel:

“Am intrebat Google daca se poate pune poprire pe salariu in prima luna dupa angajare, iar raspunsul primit a fost afirmativ, ceea ce este o informatie falsa, intrucat Codul de procedura civila interzice poprirea salariului in primele trei luni.”

AI-ul Google mi-a răspuns că vrea să mă ajute, dar are nevoie și de alte detalii, precum o captură de ecran. Așa că i-am trimis o captură de ecran:

Nici captura de ecran nu i-a fost de ajutor robotului Google, care mi-a răspuns:

“Înțelegem preocuparea dvs. privind informațiile pe care le-ați primit despre termenele de retragere (?!) și apreciem oportunitatea de a clarifica acest aspect pentru dvs. Recunoaștem cât de important este să aveți detalii exacte privind beneficiile de angajare (?!) și planificarea financiară (?!). Haideți să colaborăm pentru a rezolva această situație.

Trimite feedback despre un răspuns. Important: Ca să trimiți feedback despre un răspuns, trebuie să te conectezi la Aplicațiile Gemini…”

Așadar, Google AI vorbește despre “termene de retragere”, “beneficii de angajare”, “planificare financiară”, termeni care nu au nicio legătură cu întrebarea despre poprirea salariului în prima lună după angajare.