Apel catre Guvern de la cel mai mare grup financiar al tarii, Banca Transilvania: Romania merge foarte bine, haideti sa nu stricam aceasta poveste frumoasa!

Omer Tetik, seful Bancii Transilvania, face un apel catre Guvern sa revizuiasca taxa bancara, considerata “catastrofic” de mare, astfel ca ar putea afecta semnificativ evolutia buna de pana acum a economiei si a sectorului bancar, dand ca exemplu chiar banca sa, care a ajuns cel mai mare grup financiar din Romania, dupa ce a fost construita de la 0 de un grup de oameni de afaceri din Cluj, in frunte cu Horia Ciorcila.

“Facem un apel la atentie, adresam o rugaminte: Romania merge foarte bine, are resurse potrivite, deci haideti sa nu facem eforturi excesive ca sa stricam aceasta poveste frumoasa de dezvoltare. Pentru ca directia pe care a luat-o acum este foarte gresita”, a spus Omer Tetik, directorul general al Bancii Transilvania, in cadrul unei conferinte de presa organizata de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Tetik a marturisit ca vestea privind adoptarea taxei bancare a fost atat de proasta incat banca nu s-a putut bucura de realizarile deosebite pe care le-a avut in ultimii ani, in care a avut o crestere puternica, atat organica, cat si prin preluarea a doua banci mari, Volksbank si Bancpost, care au propulsat-o pe primul loc in topul celor mai mari grupuri financiare din Romania, inaintea BCR si BRD.

Impactul taxei bancare ar putea fi atat de nociv, incat sefii bancii chiar regreta ca s-a dezvoltat atat de mult in ultimul timp si in acelasi timp s-a implicat in rezolvarea unor probleme ale sistemului bancar, precum creditele in franci elvetieni.

“Dupa un an foarte bun de crestere organica si achizitii, nu ne-am putut bucura de aceste realizari. Aceasta banca locala a investit timp de 25 de ani profitul pentru a-si majora capitalul, in vederea dezvoltarii, pentru acordarea tot mai multor credite noi. Am avut si curajul de a face achizitii importante, in care am investit o parte din profitul nostru, pe care l-am impartit cu clientii bancilor preluate, carora le-am acordat peste 1,7 miliarde lei in conversia in lei a creditelor in franci. A fost alegerea noastra. Puteam sa facem ca altii, sa mergem inainte cu zeci de ligitii, pe unele le castigam, pe altele le pierdeam…Acum regretam ca am facut asta, pentru ca actionarii bancii au avut incredere in dezvoltarea economiei”, a spus seful Bancii Transilvania (BT).

El a mentionat ca aproape 60% din capitalul bancii este detinut de persoane fizice si firme romanesti, care au investit in banca pentru ca au avut incredere in ea, incredere care le-a fost rasplatita prin succesul avut de banca in urma dezvoltarii spectaculoase si a rezultatelor financiare foarte bune obtinute pe tot parcursul ultimilor ani, mai bune decat cele ale marilor banci straine, chiar si in timpul anilor de recesiune.

“Avem 30.000 de persoane fizice romane investitori in banca, care au investit pentru ca au avut incredere in ea. Acum, nici ei, nici noi, nu putem pleca undeva, nu avem sansa sa transferam activele in strainatate, ca bancile straine care au banci-mama. Nu ne putem lua pur si simplu bagajele si sa mergem in alta parte, cum poate face o banca straina”, spune Tetik.

Taxa bancara poate fi considerata astfel o masura ingrata, o tradare a increderii pe care actionarii si investitorii au avut-o in banca si in acelasi timp o masura care va reversa atat dezvoltarea bancii, cat si creditarea firmelor, cu efecte majore negative asupra economiei.

“Noi am avut incredere in tara, tara a avut incredere in noi. In ultimii 3 ani am dat 55.000 de credite pentru IMM-uri. Sunt multe informatii false, precum cea ca bancile nu dau credite. Realitatea este ca in ultimul an am constatat o crestere agresiva a creditarii din partea bancilor, iar noi abia am putut face fata pentru a ne mentine cota de piata. Ceea ce inseamna ca a am avut o crestere fulminanta a creditarii, dat fiind ca am avut incredere si curaj in perspectivele de dezvoltare ale bancii. Cand nu am avut curaj, nu am vrut sa riscam sa creditam segmente defavorizate ale intreprinzatorilor, astfel ca am infiintat BT Micro, cu care am acordat credite asumandu-ne riscuri foarte mari”, a adaugat Tetik.

El a precizat ca daca taxa se va mentine in actuala forma, impactul va fi foarte mare: “Daca se va mentine taxa in urmatorii ani, va trebui sa fim foarte selectivi: nu 55.000 de mii, poate doar 550 de IMM-isti vor mai primi credite de la Banca Transilvania.”

Impactul este major si in privinta investitiilor bancii, a precizat Tetik: “De exemplu, BT avea in plan renovarea a peste 200 de agentii, in beneficiul si confortul clientilor si angajatilor, dar am oprit acest plan de investitii. Asta inseamna ca zeci de firme de constructii locale din diverse orase nu vor mai primi aceste contrace de la noi. Nu sunt contracte de milioane de euro, dar sunt de zeci de mii de euro, in functie de marimea unitatii”.

BT a amanat si lansarea noii platforme digitale: “In domeniul digitalizarii suntem in faza de lansare a unei noi platforme digitale, dar amanam a doua faza. Cheltuim multi bani, zeci de milioane de lei pentru aplicatii digitale.”

In privinta impactului taxei asupra clientilor, seful BT spune ca banca nu va transfera acest cost suplimentar catre clienti, prin majorarea dobanzilor.

“Nu vorbim de cresterea dobanzilor, intrucat clientii nosti, printre care cele 400.000 de IMM-uri care sustin economia tarii, nu pot digera o crestere de dobanda, cum se intampla in alte tari. In schimb, vom reduce investitiile, vom califica mai putini oameni, mai putini oameni in agentii, mai putine parteneriate si contracte”, a spus Tetik.

Dar pe de alta parte, a adaugat el, focusul bancii de acum inainte, daca nivelul “catastrofic” al taxei, cum a fost comunicat, ramane neschimbat, va fi sa aiba grija de propriii clienti, “pentru a nu vrem sa le transmitem lor povara, nu este vina lor, avem o responsabilitate fata de ei.”

Seful BT a deplans si dezinformarile publice care au stat la baza demonizarii bancilor inaintea introducerii taxei bancare.

“S-a mai spus ca dobanda la credite e de cinci ori mai mare decat dobanda la depozite. Nu este adevarata, e o dezinformare, de fapt este cu 5% mai mare. Asta pentru ca in afara costurilor de finantare, adica dobanda la depozite, o banca mai are si alte costuri. Avem si finantare externa, pentru care platim dobanzi, costuri de operare, salarii, investitii, chirii, plus costul riscului, pentru ca luam si noi decizii gresite de creditare, cost care la noi este 1% pe an din credite, unul dintre cele mai mici din piata bancara. Daca adunam toate aceste costuri ajungem la doar 5% peste costul finantarii. Iar noi suntem o banca eficienta, avem unul dintre cei mai buni indicatori ai raportului cost/risc, pentru ca am reusit sa investim in retea, in oameni. Am reusit astfel sa gestionam, cu doar 10% mai multi angajati si 10% mai putine agentii, o banca aproape de trei ori mai mare decat in urma cu cinci ani, ceea ce ar trebui sa fie o bucurie, o avere a tarii.”

Taxa bancara adoptata de Guvern, de 1,2% din activele bancilor, este de opt ori mai ridicata decat media altor taxe bancare din tarile europene. (vezi aici detalii)

In comparatie cu taxa bancara din tarile vecine, Ungaria, Polonia si Slovacia, taxa din Romania este de cinci ori mai mare. (vezi aici detalii)