Cresterea puternica a pretului petrolului din ultima perioada, de aproape doua ori fata de anul trecut, pana la 135 de dolari barilul, afecteaza tot saracii si nu pe cei bogati. Fireste, intrucat cei bogati isi permit sa plateasca mai mult pentru litrul de benzina sau motorina.rnrnAcelasi fenomen are loc si in privinta evolutiei economiei: tarile dezvoltate dispun de resurse si tehnologie pentru a compensa reducerea consumului de combustibili si preturile mai mari, in timp ce tarile sarace nu au multe alternative la indemana si sunt nevoite sa plateasca mai mult pentru petrolul mai scump.rnrnAceasta este concluzia exprimata, vineri, de secretarul general al Clubului de la Roma la nivel international, Martin Lees, la o conferinta de presa sustinuta al Institutul Bancar Roman cu ocazia lucrãrilor Conferintei Europene a Asociatiilor Nationale ale Clubului de la Roma (CoR) ce se desfasoara la Bucuresti in aceste zile.rnrnPretul petrolului va ramane ridicat, desi sunt posibile usoare scaderirnrnPetrolul s-ar putea scumpi în continuare, pe fondul adâncirii diferentei dintre cerere si ofertã la nivel global, iar o ieftinire a titeiului, ca urmare a unei eventuale recesiuni, ar fi doar temporarã, a declarat vineri secretarul general al Clubului de la Roma la nivel international, Martin Lees.rnrnLees a mentionat cã productia de petrol e limitatã de nivelul insuficent de dezvoltat al tehnologiei de extractie si de faptul cã, în ultimii ani, nu au fost descoperite zãcãminte noi semnificative, care sã acopere cererea aflatã în permanentã crestere.rnrn”Deci nu cred cã pretul va coborî foarte repede, decât dacã ne îndreptãm spre o recesiune, ceea ce va însemna o schimbare temporarã, si nu permanentã”, a spus Lees. rnrn”Se spune cã am ajuns la nivelul maxim al productiei de petrol, în conditiile în care cererea depãseste, potrivit previziunilor, nivelul ofertei, si este în continuare supusã presiunilor dinspre statele emergente precum China”, a adãugat el.rnrnPreviziunile aratã cã, pânã în 2030, nevoia de petrol va ajunge la 130 milioane de barili pe zi, în timp ce statisticile departamentului responsabil cu energia din SUA indicã un nivel maxim al ofertei de doar 120 milioane barili/zi, iar marile companii petroliere cred cã nivelul maxim al productiei este chiar mai jos de atât, a arãtat Lees.rnrnEl a amintit si despre componenta speculativã a pretului petrolului, care, potrivit unor estimãri, este de pânã la 40%. rnrn”Dacã luãm în calcul componenta speculativã, pretul petrolului ar putea sã scadã, la fel de bine cum ar putea sã creascã”, a explicat Lees, întrebat dacã estimeazã cã pretul petrolului va ajunge la 200 dolari/baril.rnrnPetrolul scump urcã pretul alimentelorrnrnLees a arãtat cã, pe de o parte, scumpirea petrolului are un impact direct asupra preturilor la alimente, în conditiile în care este necesar pentru transportul alimentelor, iar producerea de îngrãsãminte este energo-intensivã.rnrnPe de altã parte, existã si un impact indirect, despre care se vorbeste la nivel mondial, în conditiile în care guvernele din toatã lumea sunt preocupate de eficienta energeticã si de înlocuirea combustibililor clasici cu biocombustibili.rnrnOr, producerea biocombustibililor necesitã folosirea unor terenuri care ar putea fi utilizate pentru producerea de alimente, a mai spus Lees.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
Bogdan Neacsu, președinte la Asociația Română a Băncilor și Sergiu Manea, președinte la Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, au transmis o scrisoare deschisă privind cazul ROBOR: Scrisoare deschisă din partea sectorului financiar-bancar din România Stimați reprezentanți ai autorităților publice din România, Stimați lideri de opinie, Am luat act, cu indignare profundă față de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenței privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanții la piață. Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață - cu atât mai mult cu cât lipsește orice argumentare a faptelor săvârșite sau a normelor legale încălcate -... detalii
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon