Nu cumva BNR este cam in urma cu legislatia privind restructurarea datoriilor companiilor la banci (debt for equity swap)?

Autor:

Bancherul.ro
Publicat la: 2011-06-27 19:43 Ultima actualizare: 2011-06-27 19:43

Intr-un interviu foarte comod, adica fara nicio intrebare prin care ziaristul sa incerce sa fie obiectiv, multumindu-se sa accepte fara rezerve opiniile intervievatului, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu (foto) spsune ca “unul dintre cele mai importante proiecte ale BNR în acest moment este crearea, alături de Consiliul Concurenţei, a unor norme şi în final a unui ghid privind restructurarea companiilor de către bănci în urma deţinerii temporare de acţiuni de către bancheri”.rnrnDar nu cumva problema restructurarii creditelor acordate de banci companiilor (debt for equity swap) este deja una de domeniul trecutului? Au trecut peste doi ani de la izbucnirea crizei, mii de firme mari cu credite bancare au intrat in insolventa sau au dat faliment, bancherii spun ca deja si-au curatat o buna parte diin portofolii, in timp ce BNR vorbeste abia acum de o lege privind restructurarea datoriilor?rnrnIata ce mai spune Olteanu:rnrnScopul acestei prevederi legale este restructurarea unui debitor care pare să nu mai aibă posibilitatea de a rambursa creditul. “Practic banca are de ales între a lichida, iar piaţa nu este foarte prietenoasă în ceea ce priveşte lichidările, şi a viabiliza compania respectivă, ceea ce îi va permite pe termen lung să îşi recupereze creditul”, explică Olteanu.rnrnÎn ceea ce priveşte rolul BNR în procesul de restructurare a companiilor de către bancheri, viceguvernatorul băncii centrale spune că Banca are două mari obiective.rnrnPrimul este “de natură prudenţială”, respectiv BNR vrea să se asigure că băncile nu se expun unor riscuri exagerate prin preluarea acestor active. Mai mult decât atât, banca centrală vrea să stabilească şi anumite elemente de natură tehnică, precum neimpozitarea veniturilor, virtuale, rezultate din eliberarea provizioanelor, fapt care ar fi “absurd, abuziv chiar”.rnrnAl doilea mare obiect ţine de interesul public. “Nu suntem pe o piaţă ideală. Pe o piaţă ideală resursele se alocă perfect, în mod natural. Noi nu avem însă o piaţă ideală. Nimeni nu are o astfel de piaţă”, explică Olteanu. Diferenţa, măsurată în costuri sociale şi economice, între lichidarea unei companii şi viabilizarea ei este foarte mare, atât în ceea ce priveşte taxele care ar putea fi încasate şi locurile de muncă ce ar putea fi salvate cât şi protejarea nivelului exporturilor, de exemplu, a subliniat oficial BNR.rnrnPentru că băncile din România nu au experienţă în “managementul de restructurare” (turnaround management), este de preferat ca bancherii să importe know-how, inclusiv experţi de peste graniţă.rnrn”Sistemul bancar nu are experienţa necesară şi nici nu are cum să o aibă. Este prima criză ciclică a capitalismului românesc din ultimii 80 de ani. Nu avem nicio bancă în acest moment, cu excepţia CEC-ului, care să fi apucat criza din ’29-’33. Deci nu avem experienţă. Dar putem prelua, putem învăţa şi putem avea rezultate bune”, spune Olteanu.rnrnÎn acest regulament se va specifica faptul că băncile trebuie să notifice BNR când preiau astfel de active, banca centrală având astfel drept de “veto”, însă numai în ceea ce priveşte datele care au legătură cu prudenţialitatea, după cum explică el.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Opinie

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală

Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii

Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor

La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii

ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă

ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare.  Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii

Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă

Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii