O treime dintre firme sunt subcapitalizate

Evoluțiile recente au condus la accentuarea vulnerabilităților structurale proprii economiei românești, creând premise pentru amplificarea riscurilor ciclice la adresa stabilității financiare (Figura 2), se arată în raportul asupra stabilității financiare din iunie 2025, publicat de Banca Națională a României (BNR):

Aproape o treime (31 la sută, 2023) dintre firmele care activează în România prezintă capitaluri sub nivelul prevăzut de lege, aceste deficiențe generând o serie de alte vulnerabilități, respectiv accesul limitat la finanțare și nivelul redus de intermediere financiară, precum și disciplina la plată deficitară în economie.

La iunie 2024, 8,3 la sută dintre companii consemnează un nivel al capitalului sub limita reglementată comparativ cu 31 la sută la nivelul firmelor care raportează la final de an.

Necesarul de recapitalizare al acestor firme este estimat la aproximativ 35 miliarde lei, provenind în principal din firme cu acționariat privat autohton (ca număr) și din firme cu acționariat privat străin (ca valoare), la nivelul ambelor categorii fiind observată o evoluție în creștere în ultimele patru perioade.

Nevoia de recapitalizare a companiilor care au raportat la iunie 2024 reprezintă circa 24 la sută din necesarul tuturor firmelor de la sfârșitul anului 2023 (147 miliarde lei).

Companiile subcapitalizate la sfârșitul primului semestru din anul 2024 aveau o contribuție redusă la activitatea de ansamblu a companiilor nefinanciare, realizând 6 la sută din cifra de afaceri și angajând 6,9 la sută din numărul total de salariați.

Aceste firme dețin 6 la sută din activele totale. Cu toate acestea, ele pot genera un impact mai ridicat prin efecte de contagiune la nivelul sectorului, având în vedere că sunt responsabile pentru 12 la sută din datoriile sectorului companiilor nefinanciare.

Aceste firme generează o treime din restanțele față de partenerii nebancari la iunie 2024, în scădere cu aproximativ 10 puncte procentuale comparativ cu iunie 2023.

Evoluția a fost determinată de ajustarea restanțelor față de bugetul de stat, acestea diminuându-se la jumătate față de perioada anterioară.

Această practică, alimentată de o educație financiară deficitară a antreprenorilor și conducerii executive a firmelor, alături de potențiale optimizări fiscale, se reflectă într-o deteriorare a disciplinei la plată, cu multiple efecte negative asupra economiei, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung: creșterea riscului de credit, creșterea insolvențelor, încetinirea activității economice pe fondul reducerii investițiilor și producției, precum și efecte negative asupra bugetului public prin afectarea veniturilor la bugetul de stat.

O mai bună capitalizare a firmelor cu astfel de deficiențe ar putea contribui și la îmbunătățirea capacității acestora de a atrage finanțări externe companiei.