România, sistematic în topul deficitelor publice la nivel european

România s-a situat permanent în topul deficitelor publice trimestriale în perioada T3 2022 – T3 2024, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de -8,6% din PIB consemnat în al treilea trimestru al anului anterior, ne-am situat marginal sub Bulgaria (-8,7%, însă anterior cu valori mult mai reduse) dar semnificativ peste Polonia (-6,7%) sau Franța (-6,3%).

Pentru referință, menționăm că valorile înregistrate per total în T3 2024 au fost de -2,6% din PIB în Zona Euro și de -2,9% în Uniunea Europeană, adică sub pragul de -3% impus prin criteriile de la Maastricht. De reținut, șase țări au reușit chiar să aibă excedente publice: Irlanda (+14,5%), Cipru (+4,9%), Grecia, Portugalia (ambele cu +2,2%, atenție la ce ne poate aștepta când va trebui să reducem datoria publică) și Olanda (+0,1%).

Anterior, România a deținut poziția a doua după Ungaria în perioada T3 2022 – T1 2023 (când vecinii de la vest au avut valori de -7,4%, -8,7% și -9,5%). După care a fost nedoritul lider în materie al UE timp de cinci trimestre consecutiv, până să cedeze, marginal, prima poziție câtre Bulgaria.

De notat că cea mai mare parte a țărilor din fostul bloc estic care au aderat la UE au ajuns să se încadreze în limita de -3% pe parcursul T3 2024 (Cehia -2,7%, Croația -2,3%, Slovenia -2,1%, Lituania -1,8%, Slovacia și Estonia -1,7% iar Letonia -1,6%), ceea ce arată posibilitatea de a gestiona mult mai bine decât noi banii publici.

A treia mare excepție, în afară de noi și Polonia, și fosta „campioană”, Ungaria, a ajuns la -4,8% după șase trimestre consecutive de ajustare mai lentă dar sistematică a minusului din finanțele statului, în care a reușit aproximativ o înjumătățire a acestuia. Evoluție pe care am putea să o luăm ca reper pentru propria traiectorie de ameliorare a acestui indicator critic pentru stabilitatea macroeconomică.

Precizăm că toate valorile prezentate au fost calculate în termeni ajustați sezonier pentru a asigura comparabilitatea. Pe date brute, fără ajustare sezonieră, țara noastră a trecut chiar în zona de două cifre la începutul anului 2024 (când execuția bugetară, corelată cu PIB-ul conjunctural mai redus din T1 a condus la -11,1%) , după cum se poate vedea din următorul tabel.

Așadar, datele arată încercări de a duce deficitul în zona de -5% din PIB la mijlocul lui 2023 și în a doilea trimestru din 2024. Din păcate, oferta de beneficii publice excesive în context electoral nu și-a găsit corespondența în evoluția economiei, cu mult mai slabă decât s-a previzionat în legea bugetului pe anul trecut (de la o creștere a PIB de 3,4% s-a ajuns doar la 1%).