MasterCard Europe anunţă rezultatele celui de-al doilea val al studiului MasterIndex, care analizează piaţa locală a cardurilor. Această nouă cercetare susţine observaţiile privind profilul posesorilor de carduri, relevat de prima cercetare MasterIndex. rnrn„Noul studiu MasterIndex confirmă o serie de aspecte ce puteau fi observate empiric pe piaţă”, spune Denisa Mateescu, General Manager pentru România şi Regiunea Balcanilor, MasterCard Europe. „Cardurile rămân produsele de bază în portofoliul băncilor şi în procesul de bancarizare: 83% dintre posesorii acestora folosesc şi alte produse bancare, comparativ cu numai 17%, dintre persoanele care nu au carduri. De asemenea, MasterIndex arată că posesorii de carduri au venituri în creştere uşoară sau chiar semnificativă, comparativ cu acum 5 ani. Astfel, 24% dintre aceştia spun că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit în ultimii 5 ani, comparativ cu 10% dintre non-utilizatori, ceea ce poate avea mai degrabă legătură cu nivelul de educaţie superior, pe care tind să îl aibă posesorii de carduri.”rnrnAchiziţionarea cardurilor rnrnCardurile de debitrnrnPrincipalele motive de achiziţionare a cardului, alese de posesorii de carduri de debit, sunt politica de salarizare a angajatorului (64%), oferta primită de la bancă (29%) şi uşurinţa efectuării tranzacţiilor (18%). Motivele diferă în funcţie de categoria socială şi de vârstă. Astfel, elevii şi studenţii au plasat pe primele două locuri oferta de la bancă – 48% şi transferul de bani – 36%, ceea ce confirmă recunoaşterea cardurilor drept un instrument ieftin şi comod pentru părinţi, ca banii să ajungă la copiii aflaţi la studii.rnrnÎntre motivele de achiziţionare a unui card de debit, persoanele cu studii superioare acordă o mai mare importanţă comerţului online şi călătoriilor în străinătate, comparativ cu media de 3% . Astfel, 9% dintre persoanele cu studii superioare au menţionat comerţul online, iar 7% călătoriile în străinătate, iar dintre cei cu venituri mari, 8% s-au referit la comerţul online şi 11%, la călătoriile în afara ţării, ca motive pentru a avea un card. Totodată, persoanele cu venituri mari apreciază cardurile şi pentru uşurinţa cu care pot efectua tranzacţii, mai mult decât ceilalţi: 35% versus media de 18%.rnrnPrincipalele criterii după care românii îşi aleg un anumit card de debit, atunci când sunt în situaţia de a decide individual, sunt banca emitentă (60%) şi comisioanele mici (55%). Tinerii între 15-29 de ani acordă o importanţă mai mare decât ceilalţi mărcii cardului, care trebuie să fie cunoscută: 23%, comparativ cu 14% din eşantionul naţional. rnrnCardurile de creditrnrnRomânii achiziţionează un card de credit în special în urma unei oferte primite din partea băncii – 39%, pentru a avea oricând la dispoziţie o sumă de bani – 34%, dar şi pentru uşurinţa efectuării tranzacţiilor – 27%.rnrnÎn alegerea unui anumit card de credit, contează cel mai mult dobânzile şi comisioanele mici – pentru 63% dintre posesori şi banca emitentă – pentru 53%. Următoarele criterii sunt perioada de graţie, care este importantă pentru 38%, şi limita de credit, semnificativă pentru 36%. Persoanele cu studii superioare sunt şi mai atente la aceste aspecte: 78% la dobânzi şi comisioane, 50% la perioada de graţie şi 46% la suma maximă disponibilă.rnrnIstoria utilizării cardurilor rnrnMajoritatea respondenţilor declară că folosesc cardurile de peste 3 ani: 61%, iar 39% dintre ei chiar de peste 5 ani, fapt ce indică o conturare a istoricului bancar în cazul acestui segment. Ceilalalţi respondenţi au început să folosească un card de plată în urmă cu 2-3 ani – 27% sau cu aproximativ un an – 12%. Persoanele care folosesc cardurile de un an sunt în general elevi şi studenţi (57%), ceea ce arată potenţialul mare al produselor destinate acestui segment. rnrnFrecvenţa utilizăriirnrnÎn general, nu sunt schimbări semnificative faţă de primul val MasterIndex în privinţa frecvenţei de utilizare. Totuşi, între posesorii de carduri de debit şi cei de carduri de credit apar diferenţe: dacă primii plătesc cu cardul o dată sau de două ori pe săptămână în proporţie de 11%, cea de-a doua categorie înregistrează 25%.Tendinţa crescătoare este şi mai accentuată în Bucureşti, ca şi în cazul persoanelor cu venituri mari, dintre care 10% obişnuiesc să utilizeze cardul pentru plată zilnic. rnDe asemenea, comparativ cu utilizatorii de carduri de debit, mai mulţi utilizatori de carduri de credit aleg să achite cu cardul de câte ori este posibil, fără să ţină cont de sumă: 10% versus 5%.rnrnCumpărături onlinernrnPrincipalele motive pentru care posesorii de carduri fac cumpărături online sunt următoarele: este mai simplu (48%), pot găsi produse care nu sunt disponibile în România (40%), este mai rapid (32%), preţurile sunt mai mici (32%). Cât despre produse, românii plătesc cu cardul mai ales pentru produse electronice (28%), bilete de avion şi rezervări pentru vacanţă (18%) şi haine şi încălţăminte (17%).rnrnAl doilea val al studiului MasterIndex a fost realizat în perioada 26 aprilie -13 mai 2010 de o companie de cercetare independentă. MasterIndex a fost inclus într-o cercetare de tip omnibus, desfăşurată pe un eşantion de 1235 de respondenţi, din mediul rural şi din cel urban, din toate regiunile ţării. Astfel, studiul s-a desfăşurat în oraşe cu mai puţin de 50.000 de locuitori, între 50.000 – 200.000, peste 200.000, în Bucureşti şi zonele rurale. Respondenţii sunt femei şi bărbaţi cu vârsta de peste 15 ani, iar datele au fost culese prin interviuri asistate de un operator.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei ale firmelor, persoane juridice, variază între 4,3% și 6,25%, în funcție de termen. Cea mai mare dobândă este la Banca Transilvania, de... detalii
Capcana în care cade multă lume, în special persoanele cu venituri mici sau cu restanțe la Biroul de Credit, este să facă prea multe împrumuturi la IFN-uri. Ademeniți cu dobândă... detalii
Mutarea contului de la o bancă la alta (un fel de portare) se poate face prin completarea unui formular (foto) la banca unde vrei să-ți duci contul. Ulterior, băncile sunt... detalii
Începutul faptei ilicite privind ROBOR ar fi constat, potrivit raportului Consiliului Concurenței, în modificarea regulamentului de stabilire a indicilor de către reprezentanți ai BNR, care ar fi acționat în nume... detalii
Este acesta cântecul de lebădă al ROBOR-ului?
Indicatorii sistemului bancar la finalul T1 2026
De ce să-i faci aplicație bancară copilului, în loc să-i dai bani cash?
Profitul băncilor, în scădere cu 9%
Știai că Unicredit îți poate închide contul fără să te anunțe?
Omer Tetik a făcut o declarație oficială pentru popor: nu sunt eu, e țeapă cu AI!
Postări pe Facebook și articole false cu platforme de investiții garantate de Ion Țiriac și Daniel Dineș
Cum am pierdut 100.000 de euro cu investiții în criptomonede din Revolut
Cât au crescut prețul Bitcoin și acțiunile Băncii Transilvania în ultimii 5 ani
Ce comisioane au băncile la retragerile cash de la ATM-uri