Banca Naţională a Moldovei a retras vineri licenţa de desfăşurare a activităţilor financiare Băncii Comerciale Investprivatbank S.A, care va fi lichidată din cauza gestiunii defectuoase, faliment care ar fi putut fi favorizat şi de criza economică, informează presa de la Chişinău.rnrnPotrivit unui comunicat oficial al băncii centrale, “decizia a fost determinată de faptul că, în cadrul supravegherii activităţii BC Investprivatbank S.A., în baza rapoartelor financiare, Banca Centrală a depistat încălcări ale normelor prudenţiale, ceea ce a determinat efectuarea unui control complex pe teren în martie-mai 2009”. “În consecinţă, managementul neadecvat al BC Investprivatbank S.A a condus la incapacitatea de plată a băncii respective”, se arată în comunicatul BNM.rnrnBanca centrală explică falimentul Investprivatbank prin faptul că administraţia băncii a prezentat rapoarte eronate despre starea lichidităţilor sale. Contactată de Info-Prim Neo, viceguvernatorul Ema Tăbârţă nu exclus posibilitatea ca Ivan Kirpalov, fostul preşedinte al Investprivatbank, să fie cercetat penal pentru că a furnizat date eronate, dar ea a spus că acest lucru ţine de competenţa procuraturii.rnrnOficialul de la BNM a explicat că una dintre cele mai mari greşeli ale băncii Investprivatbank a fost concentrarea creditării proiectelor imobiliare şi nediversificarea portofoliului de credite, în condiţiile în care oricum piaţa imobiliară a înregistrat o scădere din cauza crizei mondiale. Astfel, în urma controlului efectuat de BNM s-a descoperit că creditele imobiliare constituiau circa 75% din portofoliu, pe când norma admisă era de cel mult 30%. O altă încălcare a fost faptul că banca a atras pe piaţă depozite pe termen scurt o lună, 1-3 luni şi 3-6 luni, dar acorda credite pe termen lung. “Acest fapt a creat ulterior un gap financiar”, a explicat Tăbârţă.rnrnPotrivit legislaţiei în vigoare, odată cu retragerea licenţei, toate împuternicirile organelor de conducere ale băncii trec la lichidator, care este unicul reprezentant al băncii. Operaţiunile cu patrimoniul şi cu obligaţiunile băncii în cauză se efectuează numai cu semnătura lichidatorului. Lichidatorul va evalua activele şi pasivele băncii, spre vinderea acesteia ca un complex patrimonial unic unei alte bănci, ceea ce va permite onorarea obligaţiilor faţă de deponenţi.rnrnViceguvernatorul BNM a declarat că se va face tot posibilul ca persoanelor fizice care aveau depozite la Investprivatbank să li se restituie banii, dar nu a putut garanta că li se vor restitui integral sumele. Zeci de depunători la această bancă s-au adunat la sediul Investprivatbank vineri după-amiază, când fusese anunţată o conferinţă de presă. Gardienii băncii au permis însă să intre în sediu doar jurnaliştilor, acest lucru ducând la altercaţii între gardieni şi unii deponenţi care întrebau de ce nu li se oferă acces în interior. “Acolo sunt banii noştri”, “Vor o altă revoltă ca cea de la 7 aprilie”, spuneau ei.rnrnPe de altă parte, viceguvernatorul BNM a dat asigurări că pentru persoanele care au depozite la celelalte bănci din Moldova “nu există temei pentru panică”. Potrivit ei, celelalte bănci din Moldova “au un procent al lichidităţii care corespunde normei, adică este mai mare decât 20%”. Depozitele de la Investprivatbank ar reprezenta 5% din suma totală a depozitelor bancare a populaţiei, potrivit aceleiaşi surse.
Nu există comentarii pentru această știre.
ING Bank a lansat un depozit în lei pentru firme original, indisponibil la alte bănci precum Banca Transilvania, BCR, BRD, CEC Bank, Unicredit, Raiffeisen sau Libra Bank. Este vorba de... detalii
Consiliul Concurenței a anunțat o amendă istorică pentru zece bănci, într-un dosar care lovește direct într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale ultimilor ani: ratele românilor. Când spui ROBOR, oamenii... detalii
Cititorii ne-au semnalat că escrocii în investiții online au reușit să le câștige încrederea trimițându-le bani pentru investiția inițială sau o parte din „câștigurile” obținute prin cumpărarea de criptomonede sau... detalii
Comunitatea bancară din România susține că rezoluția Consiliului Concurenței, adoptată fără a prezenta normele concrete încălcate, și refuzul Autorității de a participa la o ședință desfășurată în dealing room, pentru a observa modalitatea în care se derulează activitatea de tranzacționare, reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român, conform unui comunicat al Asociației Române a Băncilor (ARB), în care se adaugă: Băncile nu au schimbat nicio informație între ele și nicio practică care ar putea compromite funcționarea pieței monetare și care ar afecta clienții. Consiliul Concurenței a refuzat prezența în dealing room Instituțiile de credit au adresat reprezentanților Consiliului Concurenței invitația de a lua parte la ședințele din dealing room, însă au fost refuzate. În situația în care reprezentanții Consiliului Concurenței ar fi asistat la o ședință desfășurată într-un... detalii