România s-a situat în anul 2022 pe ultimul loc între statele membre UE în ce privește evoluția productivității muncii în agricultură pe anul 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un indicator tehnic cifrat la -21,2%, ne-am poziționat mai slab decât Slovacia (-15,4%), Portugalia (-11,8%) și Malta (-11,2%).
Pentru referință, menționăm că productivitatea muncii în agricultură a crescut în 16 state. Media europeană în materie a fost de +13% iar rezultatele cele mai bune au consemnate de Germania (+66,8%), urmată la mare distanță de Estonia (+32,8%), Danemarca (29,8%) și Luxemburg (29,6%).
Valoarea excepțională din Germania a fost obținută pe fondul unei creșteri excepționale a prețurilor la produsele agricole (+29,5%), care a depășit cu mult majorarea costurilor de producție (+14%). Piața a fost expusă unor șocuri puternice după revenirea post-Covid, perturbarea aprovizonării prin războiul din Ucraina și creșterea masivă a prețurilor la energie.
Indexul european de 13% reflectă, de fapt, o majorare de doar 11,1% în valoarea veniturilor generate de unitățile angajate în activitățile de producție agricolă, în condițiile în care factorul de muncă a înregistrat o scădere cu 2% în termeni de forță de muncă echivalentă pe baze full-time (măsurat pe bază de unități anuale standardizate).
De reținut, departe de a fi un sector de activitate puțin dinamic, productivitatea muncii în agricultură (măsurată uniform pe baza așa-numitului indicator A la nivelul Uniunii) a crescut cu 43,6% în anul 2022 față de referința stabilită pentru 2015 (Indexul a fost cu 19,8% mai mare, pe fondul declinului inputului de forță de muncă de -16,6%).
[1]
România nu a reușit să păstreze un ritm susținut de creștere a productivității în această ramură economică de importanță strategică. Mai mult, seria statistică arată un maxim de doar +21,31% atins în anul 2020, după care a urmat un declin semnificativ, la +14,23% în 2021, respectiv o adevărată prăbușire, până la -10,34% în 2022.
Alte țări din fostul bloc estic au avut performanțe cu mult mai bune: Bulgaria (+141,90% în 2022 față de 2015), Letonia (+71,03%), Polonia (+65,59%), Croația (+59,84%), Estonia (+56,02%), Slovacia (+42,56%), Lituania (+36,23%), Ungaria (+27,46%) sau Cehia (+23,07%).
În mod evident, România are o problemă majoră în politica agricolă, care explică în mare parte deficitul extern major generat de asigurarea alimentelor pentru populație.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a urcat la 10,85%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,46% din mai 2025 a fost înlocuit de cel de +0,58% din mai 2026. Oarecum paradoxal, cea... detalii
România s-a situat în al doilea semestru din 2025 în topul european al creșterii prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un avans de... detalii
În primul trimestru din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,9%, cât... detalii
Pe ansamblul UE, carburanții și lubrifianții s-au scumpit cu 20,8% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, după ce avansul anual fusese de 12,9% în luna precedentă, consecutiv unei scăderi... detalii
Producția industrială, -2% pe seria brută în primul trimestru al anului
Inflația, 9,5% după metodologia europeană în aprilie 2026
Datoria publică, (încă) sub pragul de 60% în februarie 2026
Deficitul comercial, redus cu aproape o zecime în primul trimestru al anului
Comerțul cu amănuntul, scădere cu 5% pe primele trei luni din 2026
Pensia reală a crescut cu peste 6% în 2025
Prețurile alimentelor din România sunt mari, raportate la salariu
Scădere semnificativă a prețurilor industriale în februarie 2026
Construcțiile, scădere brută de 69% față de luna anterioară
Inflația din România, 8,3% după metodologia europeană în februarie 2026