Dobânda pe termen lung pentru România a crescut în luna februarie 2022 la valoarea medie de 5,60%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Acest indicator și-a reluat avansul, după ce staționase în prima lună a anului la nivelul din decembrie 2021 (5,37%).
Acest indicator a fost crescut în Ungaria (de la 4,71% la 4,86%) și Croația (de la 0,69% la 1,23%) dar s-a stabilizat după creșterile semnificative din ianuarie 2022 în cazul Poloniei (de la 4,00% la 3,95%) și Cehiei (de la 3,12% la 3,03%). Aflată în proces de trecere la moneda unică, Bulgaria a înregistrat o creștere modică, de la 0,57% până la 0,61%.
Media UE a crescut semnificativ față de luna precedentă, la nivelul de 1,22% iar trendul general din Zona Euro a fost de avans rapid, de la 0,14% în decembrie 2021 spre 0,77% în februarie 2022. Cele mai scăzute dobânzi au fost consemnate de Germania (+0,15%), Olanda (+0,24%) și Luxemburg (+0,40%).
Li s-au alăturat, cu valoare pozitivă minimală, Danemarca (+0,46%), Finlanda (+0,51%) și Austria (+0,54%) și Suedia (+0,61%). Acompaniate din fostul bloc estic de Slovenia (+0,70%) și Slovacia (+0,71%). Lituania reprezintă un caz special, nivelul fiind „înghețat” administrativ la 0,16% de un an de zile.
[1]
România a păstrat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, iar distanța de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar, redusă la începutul anului curent, s-a menținut. Creșterea dobânzilor ar trebui să îngrijoreze din perspectiva apropierii datoriei publice de pragul de 50% din PIB.
Ecartul costurilor de împrumut s-a păstrat la circa 15% în raport cu Ungaria, 40% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și la aproape 85% în raport cu Cehia, țările la care ne raportăm pentru poziționarea în regiune.
[2]
În fine, ar fi de menționat evoluția sinuoasă, după cum se vede din infografic. Datele din 22 martie 2022 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,10% (sursa tradingeconomics.com).
De reținut, pe fondul războiului din Ucraina, valoarea maximă a fost atinsă în data de 7 martie 2022 (6,7%) după care a urmat o scădere rapidă spre cota de 6% (unde urcase brusc în urmă cu patru săptămâni, la declanșarea ostilităților).
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a urcat la 10,85%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,46% din mai 2025 a fost înlocuit de cel de +0,58% din mai 2026. Oarecum paradoxal, cea... detalii
România s-a situat în al doilea semestru din 2025 în topul european al creșterii prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un avans de... detalii
În primul trimestru din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,9%, cât... detalii
Pe ansamblul UE, carburanții și lubrifianții s-au scumpit cu 20,8% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, după ce avansul anual fusese de 12,9% în luna precedentă, consecutiv unei scăderi... detalii
Producția industrială, -2% pe seria brută în primul trimestru al anului
Inflația, 9,5% după metodologia europeană în aprilie 2026
Datoria publică, (încă) sub pragul de 60% în februarie 2026
Deficitul comercial, redus cu aproape o zecime în primul trimestru al anului
Comerțul cu amănuntul, scădere cu 5% pe primele trei luni din 2026
Pensia reală a crescut cu peste 6% în 2025
Prețurile alimentelor din România sunt mari, raportate la salariu
Scădere semnificativă a prețurilor industriale în februarie 2026
Construcțiile, scădere brută de 69% față de luna anterioară
Inflația din România, 8,3% după metodologia europeană în februarie 2026