Inflatia controlata de BNR (CORE2 ajustat) a scazut, pe fondul cresterilor generalizate de preturi

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2021-11-15 08:46 Ultima actualizare: 2021-11-15 08:46

Inflația anuală a urcat la 7,94% în luna octombrie 2021potrivit datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat cu nivelul record pe ultimii zece ani de 1,78%.

Peste două treimi din scumpirea generală a provenit din scumpirea gazelelor naturale livrate populației (+21,23%) și din continuarea avansului prețurilor la combustibili (+6,48%).

Inflaţia MEDIE anuală (noiembrie 2020 – noiembrie 2021 față de noiembrie 2019 – noiembrie 2020) a urcat la doar 4,1% pe metodologia națională, în timp ce valoarea pe model european IAPC s-a situat la 3,3%.

De reținut, indicele anual „europenizat” de prețuri pentru România a fost de 6,5%, semnificativ sub nivelul de 7,94% consemnat de INS (valoarea pe octombrie a fost de 1,32%).

Scumpirea produselor alimentare (+1,06%) s-a situat sub media generală, cu valori crescute la produse de bază în consum: ulei comestibil (+2,34%), pâine (+1,68%), brânză (+1,01%), zahăr (+0,97%), pește (+0,66%), carne și preparate din carne (+0,53%, cu +0,56% la porcine și +0,62% la preparate din carne).

Cea mai mare influență pentru creșterea generală a inflației lunare a venit de la legume (+0,10 pp, dintre care cartoful singur a dat trei cincimi, prin majorarea prețului cu 9,67%).

[1]

La produsele nealimentare (+2,78%) creșterile de prețuri au venit în principal din suprapunerea creșterii tarifelor la gazele naturale cu cea de la combustibili.

De remarcat, însă, mișcarea continuă în sus la alte poziții, precum încălțăminte (+1,02%), frigidere și congelatoare (ambele cu +0,73%), mobilă (+0,57%), sau îmbrăcăminte (+0,42%).

La servicii s-a consemnat majorarea cea mai redusă (+0,42%), cu valori ceva mai mari la îngrijire medicală (+0,84%), apă, canal, salubritate (+0,77%), chirii (+0,64%) și restaurante, cafenele, cantine (+0,55%). Transportul aerian s-a ieftinit cu 16,05% dar deține o pondere extreme de redusă în coșul de consum.

Pe fondul creșterilor generalizate de prețuri la poziții-cheie din coșul de consum, valoarea CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare (care nu include impactul nefast al evoluțiilor de preț la energie și combustibili) a SCĂZUT față de luna anterioară (0,61% față de 0,67% în septembrie).

Ceea ce indică un efect favorabil al măsurilor de politică monetară, în condițiile puseului inflaționist conjunctural.

[2]

Din păcate, prețurile industriale, situate cu avansul la 19,5% vor continua transmiterea, parțială dar sistematică, spre produsele de larg consum pe parcursul lunilor următoare. La acestea se va adăuga scumpirea alimentelor și creșterea facturilor la energie pe perioada anotimpului rece, ceea ce va menține presiunea pe indicele prețurilor de consum (IPC).

[3]

Una peste alta, după primele zece luni din 2021, creșterea prețurilor a ajuns deja la 7,43%. Adică foarte aproape de recenta estimare a BNR pentru finalul anului în curs (+7,5%).

Nivelul IPC va rămâne apoi relativ ridicat și va atinge un maxim la mijlocul anului viitor (+8,6%), după care se va tempera sub pragul de șase procente.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Toate platformele cripto sunt obligate să raporteze anual tranzacțiile la ANAF

Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii

Mobilizare pentru implementarea proiectelor din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii

Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului.  Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii

Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur

Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii