Salariul minim brut pe economie din România a fost în luna ianuarie 2021 de 458 euro, potrivit datelor publicate de Eurostat. Această valoare a ajuns peste cele din Ungaria (442 euro) și Bulgaria (332 euro), după ce țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a acestui indicator critic pentru economie pe ultimii zece ani.
De reținut, însă, la noi se regăsesc și cele însemnate rețineri din acest salariu brut, astfel încât suma minimă netă încasată efectiv a echivalat cu 276 €.
Valori brute ceva mai mari decât la noi se câștigă în Letonia (500 euro) și Croația (563 euro). În economiile cele mai dezvoltate din UE se plătesc salarii de circa 1.600 euro (Olanda 1.685 euro, Belgia 1.626 euro, Germania 1.614 euro și Franța 1.555 euro) iar nivelurile maxime se regăsesc în Luxemburg (2.202 euro) și Irlanda (1.724 euro). Italia, Austria, Cipru, Danemarca, Suedia și Finlanda nu au stabilit prin lege un salariu minim.
Raportul de 6,6 la 1 între cel mai mare și cel mai mic salariu minim din UE se reduce considerabil atunci când se face ajustarea cu nivelul prețurilor din fiecare țară. Puterea de cumpărare se stabilește prin intermediul unei monede comune, prescurtată PPS (paritatea puterilor de cumpărare standard). Ecartul se reduce în acest caz la doar 2,7 la 1, respectiv 1.668 PPS în Luxemburg față de 623 PPS în Bulgaria.
În această variantă, care exprimă puterea reală de cumpărare, salariul minim brut din România apare ca fiind mai mare decât cel din alte șapte state europene, și anume Croația, Cehia, Ungaria, Slovacia, Estonia, Letonia și Bulgaria. Date fiind prețurile la consumator semnificativ mai mari decât la noi, ne-am apropiat chiar de țări precum Grecia și Portugalia.
[1]
Analiza Eurostat, bazată pe date culese într-o perioadă de analiză de patru ani, face trimitere și la valoarea raportului între salariul minim pe economie și valoarea câștigului median lunar. Dezideratul declarat al politicilor sociale europene este atingerea unui prag de 60% care include și veniturile celor care lucrează cu durată redusă.
Surprinzător, alături de Franța (66%), Portugalia (64%) și Slovenia (62%), România (61%) făcea parte în 2018 dintre cele patru țări care îndeplinesc această cerință. La polul opus, șase state nu ajungeau cu salariul minim la jumătate din venitul median, și anume Croația, Cehia și Letonia (toate cu 49%), Spania (44%), Malta (43%) și Estonia (42%).
Din păcate, cu 13,3%, ne poziționăm, însă, pe locul al treilea între țările ce au cele mai mari proporții ale angajaților care câștigă foarte puțin, sub pragul stabilit la nivel european de 105% din nivelul salariului minim pe economie, după Slovenia (15,2%) și Bulgaria (14,1%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025