Simplificat, efectul majorării cu 40% a pensiilor în loc de valoarea de 14% anunțată și aplicată pe luna septembrie ar fi de circa 0,5% din PIB pe deficitul bugetar din 2020, dacă se vor acorda retroactiv banii stabiliți prin legea recent votată.
Acest efect SUPLIMENTAR asupra creșterii deficitului bugetar pe 2021 ar urma să ajungă la aproximativ 1,5% din PIB în 2021.
De reținut, indexarea necesară pentru a trece de la 14% la 40% ar fi de 22,8% și nu de 26% cum s-a vehiculat pe alocuri.
Totodată, deși raportul între majorarea de 40% și cea de 14% este de 2,86, o parte din bani se vor întoarce la buget prin impozitarea pensiilor crescute iar raportul ca efect real net pe buget este de 2,34.
Reamintim că datele INS arată că în sistemul public de asigurări sociale se regăseau în trimestrul II 2020 4.676 mii pensionari, cu o pensie medie de 1.380 de lei.
Costul lunar al achitării drepturilor de pensie a fost majorat de la circa 6,4 miliarde lei la 7,3 miliarde lei iar aplicarea prevederii de majorare cu 40% l-ar duce la aproximativ 9 miliarde de lei lunar. Totuși, circa 1 miliard de lei s-ar întoarce prin impozitare la bugetul public.
De reținut, deoarece pensia medie existentă în plată a fost și este sistematic mai mare decât valoarea punctului de pensie, creșterea de 40% aplicată la valoarea de referință aflată în dispută și care se înmulțește cu punctajul din decizia de pensionare, nu se va regăsi la nivelul pensiei medii încasate.
Chiar și fără efectul aplicării impozitării peste pragul de 2.000 de lei (care ar fi trebuit mutat și el cu 14% sau 40%, dacă ar fi fost să se transmită integral majorarea în sumele efectiv încasate), pensia medie se majorează cu 12,2% pentru situația de creștere a valorii punctului de pensie cu 14% și „doar” 28,6%, dacă s-ar aplica majorarea de 40%.
Cu cât valoarea încasată anterior pe categorii de pensionari este mai mare, cu atât indexarea în termeni nominali neți („bani în mână”) va fi mai redusă.
În context, menționăm că datele oficiale pentru T2 2020 consemnau o pensie medie de 1.610 lei pentru limită de vârstă, 1.706 lei în cazul pensionării anticipate și 1.361 lei în cazul pensionării anticipate parțiale.
Astfel, niciuna dintre aceste categorii nu ar trece, în medie, de pragul de 2.000 de lei în cazul aplicării majorării de 14%, dar primele două ar fi afectate la net prin impozitare dacă s-ar aplica majorarea de 40%.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025