Banii in plus se intorc la BNR, iar leul se apreciaza

Mesajul pe care BNR l-a dat bancilor, incepand cu 7 ianuarie 2008, a fost limpede: noi vom plati mai bine depozitele voastre, pentru ca voi sa aduceti la banca centrala surplusul vostru de lei. Si, totodata, sa platiti mai bine depozitele populatiei, ca sa sporeasca economisirea. Mesaj extrem de important intr-un moment in care populatia, in mare parte saraca, tinde sa se imprumute mai mult decat economiseste si consuma peste nivelul ofertei interne de bunuri si de servicii, fortand cresterea importurilor.rnrnIn imprejurarile date, Banca Nationala inca nu vede apropiindu-se momentul in care va incepe sa pompeze bani in economie. Acum, a pus in functiune toate pompele de absorbtie: n-a scazut ratele rezervelor minime obligatorii, aduna supralichiditati tot mai multe in depozitele deschise bancilor la BNR, vinde certificate de depozit. rn Asadar, o politica monetara de maxima prudenta. BNR absoarbe banii pe care economia si populatia inca nu-s pregatite sa-i atraga. Consecintele se vad in piata: banii in plus se intorc la BNR, dobanzile urca, iar leul se apreciaza.rnrnActuala stare de fapt nu e una ideala. E o stare de urgenta. Intr-o alta stare, daca nu ideala, macar normala, banii ar trebui sa circule si nu sa fie tinuti in depozite la Banca Nationala.rnrnIn conditiile date, merita sa reflectam la banii de la BNR, la cei din bancile comerciale, dar si la nevoia ardenta de bani a economiei reale. Desigur, Banca Nationala aduna surplusul de masa monetara din bancile comerciale dintr-o constrangere: climatul inflationist ce-si arata coltii, mai periculos decat inflatia insasi. Asa ca nu conteneste sa stranga bani, desi banii sunt facuti sa circule. Pentru ca doar asa pot fi inmultiti. Nu insa si banii care, pusi in circulatie, in loc sa fie inmultiti ajung fie in gaurile negre din economia noastra reala, unde dispar in neant; fie in preturi, unde produc inflatie.rnrnFireste, ne-am dori ca banii din banci sa fie atrasi in afaceri bune ori in investitii profitabile. Cand apar insa surplusuri – si apar multe – ele nu fac altceva decat sa ne scumpeasca viata. Fara vreun avantaj pentru economie.rnrnEconomia are nevoie de bani multi. Fiecare secunda, in stabilimentele economice, se socoteste in bani: cat s-a cheltuit, cat s-a incasat, ce profit s-a realizat. Fiecare decizie se evalueaza in bani: cat este costul si cat va fi cifra de afaceri. De altfel, companiile nu au sanse de supravietuire daca nu produc bani. Multe insa dintre companiile de la noi, cu deosebire companiile nationale si societatile comerciale cu capital majoritar de stat, produc mai putini bani… decat consuma. Noroc cu inflatia, care le aduce substantiale subventii de la populatie si de la acea parte a economiei reale care produce profit.rnrnSa mai fie posibil, in prezent, ca inflatia sa ajute unele companii, cu deosebire dintre cele monopoliste, sa se mentina pe linia de plutire fara sa-si puna problema productivitatii si a calitatii produselor? Logica ne invata ca tot ce-i real e si posibil. Sa explicam. Inflatia n-ar fi ajuns, acum, la inceputul lui 2008, la o rata anualizata (in ianuarie) de 7,26 la suta daca economia nu s-ar confrunta cu un surplus monetar. Un exces de bani. Si o cerere (solvabila) de marfuri exagerat de mare. Si asta dintr-un singur motiv: oferta e extrem de restransa. Pe piata sunt marfuri, e adevarat, multe insa din import. Dar sunt mai multi bani. Si mai sunt si companii care produc putin, vand scump si castiga.rnrnPreturile au iesit din matca in 2007 si inflatia si-a gasit noi culoare prin care sa ne scumpeasca viata. Acum, in 2008, va fi nevoie de noi stradanii pentru calmarea inflatiei. Si pentru a grabi spirala expansiunii economice. Va fi insa nevoie de mai multa munca si de mai multa performanta.rnrnEconomia are ca mobil direct banii. Fabricile nu vor avea nicio sansa daca nu se vor bate ca sa-si construiasca avantaje competitive. Tocmai pentru a castiga mai multi bani. Companiile de servicii nu vor putea nici ele razbi fara sa-si ridice neincetat calitatea. Pentru a obtine astfel bani mai multi. Ratiunea oricarei combinatii economice fiind profitul. Batalia se impune, asadar, a se da, intai si intai, pentru disponibilitati banesti. Cu alte cuvinte, pentru bani disponibili: neangajati in datorii ce urmeaza a fi platite sau in blocaje financiare. Pentru bani liberi. Alta sansa nu avem.rnrnDar daca bancile ajung sa se impiedice de surplusuri de bani, in timp ce companiile n-au bonitati ca “sa cumpere” bani, n-avem cum sa inaintam. Iata una dintre dramele economiei romanesti. Am numit putinatatea capitalului, nu atat a capitalului fix (hale, instalatii, masini-unelte), cat a lichiditatilor, a capitalului circulant, a banilor pentru investitii. Atragerea banilor liberi si canalizarea lor spre sectoarele vitale ale economie – iata taramul marii batalii pentru dezvoltare si bunastare. Fara indoiala, banii trebuie sa circule, nu sa fie “ingropati” in depozitele BNR. Cu o conditie insa: ca sa fie valorificati in afaceri profitabile. Altfel, daca se vor mentine surplusuri de bani producatoare de inflatie, nu va fi alta solutie decat aducerea acestor bani la BNR, in carantina.rnrnAstazi, leul s-a intarit pentru ca Banca Nationala a scapat bancile de surplusul de bani. Maine, firesc ar fi ca el sa se intareasca in conditiile in care BNR va face emisiune, va alimenta bancile, iar companiile se vor bate sa ia bani si sa-i foloseasca in afaceri sanatoase. rnrn(Articol semnat de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, publicat in Ziarul Financiar.)